Până acum, nicio bancă nu a anunţat care este salariul minim oferit. Salariul mediu în sistemul bancar se apropie de 4.000 de lei net. ING a obţinut în 2018 un profit net de 685 de milioane de lei, aproape 150 de milioane de euro, în creştere cu 39% faţă de 2017. Nu cred că ING a majorat salariul minim pentru că banca a avut acest profit, ci mai degrabă pentru a da vorbă în piaţă care este salariul de intrare, având în vedere că vrea să angajeze 200 de oameni în 2019, în plus faţă de cei 3.700 pe care îi are în prezent.
Salariul minim pe economie este de 1.263 de lei net, deci ING plăteşte cu 75% mai mult.
La începutul lui martie Kaufland, care este cel mai mare retailer din România, cu cel mai mare număr de angajaţi, 15.000, a anunţat că majorează salariul minim la 2.000 de lei net, adică 3.300 de lei brut.
Retailerul Auchan majorase din decembrie salariul minim la 2.130 de lei net, de la 1.465 de lei net.În retail, fluctuaţia de personal este cuprinsă între 30% şi 40%.În acest moment, marile reţele de retail deţin 60% din piaţă, iar peste zece ani probabil că vor ajunge să controleze aproape 90% din piaţă, măturându-i pe retailerii independenţi şi magazinele alimentare mici. Este un trend care nu are cum să fie oprit.
În aceste condiţii, marile reţele vor avea nevoie de mai mulţi oameni.
Mega Image tocmai a anunţat că vrea să angajeze peste 1.100 de oameni în 2019, pentru a ţine pasul cu expansiunea pe care o are în plan.
Pentru a atrage aceşti oameni către retail, în condiţiile în care în economie există un deficit de forţă de muncă în toate companiile, retailerii trebuie să majoreze salariile minime şi să anunţe acest lucru pentru a atrage atenţia. S-au dus vremurile în care salariul era confidenţial.
Salariul minim va deveni o armă strategică pentru retaileri în lupta cu ceilalţi competitori.
În acest moment, pe medie, reţeaua Lidl plăteşte cel mai bine, cu 3.000 de lei net. Când guvernul anunţă creşterea salariului minim, decizia este văzută ca o măsură socialistă şi toţi economiştii protestează susţinând că economia României nu poate face faţă creşterilor salariale de două cifre, că nu există suficientă ofertă internă pentru a acoperi cererea şi de aceea rezultă acest deficit comercial – care a fost în 2018 de 15 miliarde de euro – nesustenabil.
Când companiile private majorează salariul minim, este o măsură capitalistă, economiştii justificând acest lucru prin faptul că au de unde, au suficientă productivitate pentru a acoperi aceste creşteri.
Toate ţările Europei se confruntă cu un deficit de forţă de muncă, cu protestele tinerei generaţii, dar şi cu protestele angajaţilor, care văd că firmele la care lucrează raportează profituri tot mai mari (directorii executivi trebuie să-i mulţumească pe acţionari pentru că altfel sunt daţi afară), iar ei nu obţin nimic din acest lucru.
Criza a dus la apariţia naţionalismului şi a unui curent care este împotriva marilor corporaţii şi a politicienilor. În Europa, politicienii şi cei de la guvernare au început să majoreze salariul minim pentru a mai linişti strada.Acum, este rândul companiilor să majoreze salariul minim intern pentru a-şi ţine angajaţii şi a atrage alţii noi.
Companiile din România au nevoie de cel puţin 500.000 de oameni doar pentru proiectele actuale, iar pentru a atrage aceşti oameni, prima soluţie este majorarea salariului minim intern. Şi poate, mai mult, pentru a reduce fluctuaţia de personal şi plecările.
Indiferent dacă România poate sau nu să susţină această creştere salarială de peste două cifre, companiile şi băncile care au planuri de extindere sunt nevoite să apeleze la măsuri capitaliste, de majorare a salariilor, pentru că altfel pierd business.
Acum trei ani scriam că salariul minim net în România trebuie să fie de 2.000 de lei, atunci era 1.000 de lei. S-ar putea ca nici 2.000 de lei net să nu fie un nivel suficient pentru a ţine sau a atrage oameni.
Creşterea salariului minim intern de către companii sau bănci este la început.
