In toamna acestui an, cea mai grea din ultimii ani nu numai pentru economia romaneasca, ci si pentru aproape toate pietele mondiale, leul romanesc a ramas in echilibru nu atat datorita interventiilor bancii centrale, ci pe baza intrarilor de bani de la muncitorii romani din strainatate.
Aproape toate tarile cu deficite de cont curent mari - in acceptiunea curenta deficit extern mare inseamna peste 5% din PIB, iar Romania este la 14% - au iesit din perioada acuta de turbulente financiare din ultimele doua luni cu devalorizari accentuate ale monedelor lor.
Mai mult, Ucraina si Ungaria au trecut razant pe langa incapacitate de plata.
Romania a scapat pana acum de o devalorizare masiva gratie remiterilor de la muncitorii romani din strainatate.
Ei au acoperit practic deficitul de cont curent creat atat de diferenta dintre exporturi si importuri, cat si de iesirile de profituri ale investitorilor straini, impreuna, desigur, cu intrarile de investitii straine si creditele externe.
Astfel, pe primele noua luni ale acestui an deficitul de cont curent de circa 13 miliarde de euro a fost determinat de deficitul comercial de o valoare similara. Intrarile de bani de la romanii din strainatate de circa 4,7 miliarde de euro pe primele noua luni au fost "anulate" de iesirile de 4,1 miliarde de euro ale investitorilor straini. Sigur ca nu toti acesti bani sunt iesiri concrete (o parte sunt profituri reinvestite, care raman in tara, dar sunt calculate ca iesiri), dar sunt sume care apasa asupra deficitului de cont curent, de care tin seama agentiile de rating si investitorii.
Interesant este ca transferurile de bani ale romanilor din strainatate au crescut pe primele noua luni ale acestui an la 4,7 miliarde euro, fata de 3,7 mld. euro in aceeasi perioada din 2007, adica cu un miliard de euro, in timp ce veniturile din investitii straine directe (ISD), adica iesirile, au consemnat aceeasi crestere de un miliard de euro, de la 3,1 mld. euro la 4,1 mld. euro.
Cu alte cuvinte, ce scot din tara (sau inregistreaza ca profituri) investitorii straini, atat aduc romanii care lucreaza in strainatate.
Situatia evidentiaza nu atat globalizarea economiei - odata ce Romania va adera si la spatiul Shengen, si mai multi romani vor lucra in strainatate -, cat influenta tot mai mare asupra deficitelor externe a fluxurilor de intrare/iesire de capital strain, in cazul in speta a celor de iesire, adica a repatrierilor de profit.
Putini au realizat ca Ungaria era sa cada acum nu pe deficitul comercial, ci pe iesirile de capital, din care cea mai mare parte sunt repatrieri ale profiturilor.
Spre deosebire de Romania, Ungaria are excedent comercial, dar are o nevoie de finantare uriasa din cauza indatorarii mari in valuta (datoria externa este mai mare decat PIB-ul), atat a companiilor si menajelor, cat si a statului.
Asa cum am scris in lucrarea "Rolul veniturilor din investitii straine directe in adancirea deficitului de cont curent", prezentata in luna septembrie 2008 la BNR, deja putem vorbi si in cazul Romaniei de repatrieri masive de profit, chiar daca noi suntem in urma tarilor care au intrat in UE in primul val cam cu 5 pana la 10 ani.
In general, economistii apreciaza ca abia la 40% stoc al investitiilor straine directe in PIB este limita de la care impactul ISD asupra economiei devine semnificativ, atat ca influenta pentru restructurare, crestere si productivitate, cat si ca forta potential destabilizatoare, in cazul unei repatrieri bruste.
In cazul Romaniei, stocul de ISD a ajuns la 31 decembrie 2007 la 41,6 miliarde de euro, adica circa 35% din PIB, fata de 9,6 miliarde de euro la sfarsitul anului 2003, adica circa 16% din PIB.
Ungaria era in schimb la un nivel de 31% din PIB al stocului de investitii straine directe inca din 1995, in timp ce Romania se afla atunci la 3,2% din PIB, iar acum Ungaria este la 60% din PIB stocul de ISD.
Pana in 2002, veniturile din ISD au fost o cantitate neglijabila pentru economia romaneasca sau deficitul de cont curent - sub 200 de milioane de euro pe an, dar anul trecut au ajuns la 4,5 miliarde de euro.
Accelerarea iesirilor din aceasta toamna, cand veniturile din investitii straine directe au fost de 700 de milioane de euro intr-o singura luna, in septembrie, din care probabil ca o mare parte au fost chiar repatrieri, adica iesiri de capital, precum si cazul Ungariei, arata cat de dependenta a devenit in acest moment economia noastra, si mai precis finantarea cu valuta a economiei, de romanii de afara.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
