Cele mai recente modificări ale legislaţiei achiziţiilor publice, aduse prin Ordonanţa de urgenţă nr. 25/2021, prevăd că autorităţile/ entităţile contractante vor exclude de la proceduri orice persoană fizică sau juridică din spaţiul extracomunitar sau din state care nu au încheiat acorduri comerciale sau de pre-aderare cu Uniunea Europeană.
Cel mai relevant exemplu de ţară afectată de decizie este China, cel puţin până la momentul la care va ratifica Acordul privind Achiziţiile Publice al Organizaţiei Mondiale a Comerţului („AAP‟). De altfel, la nivel practic, noile reguli vor avea un impact major în special asupra ofertanţilor chinezi, având în vedere participarea activă a acestora în procedurile de achiziţie publică din România. Astfel, o serie de companii din China, declarate câştigătoare ale unei serii de licitaţii din domenii cheie în ţara noastră (infrastructură, transporturi etc.) în ultimii ani, nu vor mai putea participa la proceduri similare viitoare.
Modificarea se arată cu atât mai importantă cu cât Guvernul se pregăteşte să lanseze noi proiecte majore de investiţii finanţate din fondurile structurale aferente noii perioade de programare (2021-2027), precum şi din fonduri bugetare. Or, potrivit noilor prevederi, accesul unor companii cu o prezenţă constată la astfel de proceduri va fi blocat.
Raţiunea din spatele acestui nou motiv de excludere pare a fi conturată, în principal, pe criterii ce ţin de garanţiile reduse pe care aceşti operatori economici din anumite state terţe le prezintă din perspectiva respectării normelor şi cerinţelor europene în materie de standarde de calitate, mediu, condiţii de muncă, politici concurenţiale etc., ce sunt de natură să creeze blocaje şi întârzieri în executarea contractelor, în special în domeniul transporturilor, precum şi în alte domenii strategice.
Cine poate participa în continuare la procedurile de achiziţie publică conform Ordonanţei?
Operatorii economici acceptaţi în calitate de ofertant individual/ ofertant asociat/ candidat/ terţ susţinător/ subcontractant la procedurile de achiziţie publică trebuie să fie din: state membre UE sau SEE; ţări terţe care au ratificat AAP, precum: Canada, Japonia, Ucraina, SUA, Republica Moldova, Noua Zeelandă, etc.; ţări terţe care se află în proces de aderare la UE, precum: Serbia, Turcia, Muntenegru, etc.; ţări terţe care nu intră sub incidenţa AAP, dar care sunt semnatare ale altor acorduri internaţionale prin care UE este obligată să acorde accesul liber la piaţă în domeniul achiziţiilor publice, precum acordurile cu Coreea de Sud etc.
Lista completă a statelor care se încadrează în aceste categorii va fi aprobată printr-un ordin de ministru în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei şi va fi actualizată anual sau ori de câte ori va fi necesar (în termen de 30 zile de la orice modificare).
Care este impactul acestui motiv de excludere?
Ordonanţa nu va afecta în mod direct filialele din România ale persoanelor vizate de excludere, având în vedere calitatea acestora de persoane juridice de drept român.
Acestea din urmă vor putea participa, în continuare, la procedurile de achiziţie publică, însă nu vor putea intra în asociere cu societăţile-mamă vizate de excludere şi nici nu vor putea declara aceste societăţi ca terţi susţinători sau subcontractanţi. Or, astfel de aranjamente contractuale erau deseori folosite pentru a putea dovedi experienţa similară necesară, pentru a întruni condiţiile privind cifra de afaceri (în special în proiecte majore de infrastructură) sau pentru a putea asigura executarea efectivă unei părţi importante din obiectul contractului.
De când se aplică?
Dispoziţiile tranzitorii din ordonanţă sunt destul de clare în ceea ce priveşte faptul că un operator economic care a depus o ofertă în cadrul unei proceduri la data intrării în vigoare a ordonanţei, va fi tratat potrivit legislaţiei în vigoare de la data iniţierii procedurii, prin urmare nu va fi vizat de noul motiv de excludere.
Pentru cazul în care există o procedură lansată, dar pentru care termenul limită pentru depunerea ofertelor nu a expirat încă, (deşi într-un limbaj ambiguu) pare că legiuitorul a ales să aplice noul motiv de excludere, în pofida faptului că în anumite proceduri, potenţialii ofertanţi vizaţi de ordonanţă ar putea fi într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte pregătirea ofertelor.
Articol scris de: Carmen Ştirbu (managing attorney at law, head of public procurement) şi Valeria Stropşa (attorney at law), avocaţi specializaţi în achiziţii publice în cadrul Schoenherr şi Asociaţii SCA
