Opinii

Cât a câştigat guvernul PNL pentru că s-a împrumutat la dobânzi negative: 3.858,64 euro! Cât pierde România din criza politică şi coronavirus: câteva miliarde de euro

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Cât a câştigat guvernul PNL pentru că s-a împrumutat...

Autor: Cristian Hostiuc

01.03.2020, 21:45 28334

Joi, 27 februarie 2020, România, guvernul PNL prin Ministerul Finanţelor, a împrumutat, pentru prima dată în istorie, la dobânzi negative în euro, -0,11%.

Florin Cîţu, ministrul finanţelor, şi premierul desemnat pentru a forma un nou guvern, a declarat victorios că investitorii au încredere în România, în guvernul PNL, şi de aceea “am putut să ne împrumutăm la dobânzi negative“, adică, la scandenţă, Ministerul Finanţelor trebuie să plătască mai puţini euro decât a luat.

Ministerul Finanţelor a vândut certificate de trezorerie cu discount în euro în sumă de 150.003.858,64 euro, iar la scadenţăa din august 2020 trebuie să plătească 150.000.000, 00 euro.

Deci Ministerul Finanţelor, guvernul, România au câştigat 3.858,64 euro.

De partea cealaltă, criza politică, declanşată de preşedintele Iohannis, în dorinţa de a forţa alegeri anticipate, va duce la un interimat continuu administrativ în următoarele luni, cel puţin până în octombrie, când ar trebui să aibă loc alegerile parlamentare.

Pe lângă criza politică internă, a venit acum şi criza coronavirus, care începe să producă pagube în toată lumea, deci şi în România.

Acest interimat politic şi guvernamental face ca guvernul Orban, pentru că el este în funcţie până la venirea altui guvern aprobat de Parlament, să nu poată lua decizii economice.

Modificarea Legii offshore, care ar permite deblocarea situaţiei cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, este în aer şi nu poate fi trecută prin Parlament, pentru că PNL nu are susţinere politică, iar PSD nu este de acord.

În aceste condiţii, începerea exploatării de gaze în proiectul Exxon/Petrom este amânată, în joc fiind câteva miliarde de dolari.

Intenţia de plecare a Exxon din acest proiect este şi ea pe ordinea de zi, iar venirea unui alt investitor este în acest moment blocată, pentru că nimeni nu vrea să intre într-o afacere unde legea nu este clară, iar la nivel de guvern şi de Parlament nu se pot lua decizii.

Guvernul PNL vrea să listeze Hidroelectrica la Bursă, dar întrebarea avocaţilor şi investitorilor este dacă un guvern interimar poate aproba aecst lucru. Toţi spun că listarea Hidroelectrica prin majorare de capital s-ar putea face pe baza unei HG anterioare, aprobate de un guvern trecut. În joc sunt cel puţin 500 de milioane de euro.

Hidroelectrica şi Electrica, două companii unde statul este acţionarul majoritar, vor să cumpere afacerea cehilor de la CEZ din România, o tranzacţie de peste 1 miliarde de euro. Hidroelectrica vrea să cumpere parcurile eoliene şi partea de furnizare de energie, iar Electrica ar vrea să cumpere distribuţia CEZ din Oltenia.

Dar cele două companii au nevoie de aprobarea acţionarului majoritar, adică a Ministerului Economiei şi Energiei, pentru a depune ofertele financiare finale, cele care vo fi luate în considerare de CEZ.

Avocaţii şi consultanţii se întreaba dacă un ministru interimar, aşa cum este Virgil Popescu în acest moment, poate lua această decizie, sau trebuie să fie un ministru şi un guvern plin. În joc sunt  1 miliard de euro.

Grupul german Deutsche Telekom vrea să vândă afacerea telekom din România, aproape că s-a înţeles cu cumpărătorii - Orange pentru telefonia fixă (Romtelecom) şi Digi pentru telefonia mobilă, dar interimatul actual al guvernului şi al Ministerului Transporturilor lasă lucrurile în aer. Statul mai Gguvernului. În joc sunt între 600-800 de milioane de euro.

Având în vedere provizoratul guvernamental şi parlamentar, programul de listare prin Bursă al guvernului PNL este în aer pentru că nimeni nu riscă să-şi pună semnătura pe vânzarea unor pachete de acţiuni atâta timp cât totul este interimar.

Cursul valutar leu/euro a pierdut în ultimele două săptămâni 0,9%, de la 4,7694 lei la 4,8127 lei pentru un euro, ceea ce înseamnă destul de mult dacă am anualiza aceastî creştere.

Pe lângă problemele interne legate de criza politică, având în vedere că nu există un orizont de ieşire din ea, a apărut şi criza coronavirus, care începe să zgâlţâie lumea, pieţele financiare şi, în final, economiile lumii.

Bursa americană a înregistrat în ultimele şapte şedinţe cea mai mare scădere din istorie, pierderile investitorilor fiind de sute de miliarde de dolari, cel puţin la americani.

Investitorii sunt speriaţi de faptul că această criză coronavirus se va infiltra în economie, ceea ce duce la scăderea vânzărilor, scăderea încrederii consumatorilor, retragerea banilor în active sigure şi scoaterea la iveală a problemelor economice care au fost acoperite de dobânzile negativeşi printarea continuă de bani. În România, Bursa de la Bucureşti a pierdut în ultima săptămână nu mai puţin de 20 de miliarde de lei, adică peste 4 miliarde de euro.

Dacă această criză coronavirus se transmite şi în vânzări non-food, statul va încasa mai puţini bani din taxe şi impozite, ceea ce va încetini şi mai mult economia. Bugetul statului, pe care se bazează guvernul PNL, este la limită, şi niciun analist nu crede că această creştere economică de 4,1% mai poate fi atinsă dacă criza coronavirus va continua.

Rezultatul va fi un deficit bugetar şi mai mare, o creştere a necesarului de finanţare, şi implicit a datoriei publice, şi în final punerea pe o listă roşie a României de către pieţele financiare.

Este puţin probabil ca pieţele să mai ierte România încă un an, după explozia deficitului bugetar din 2019, de 4,6% din PIB şi deficitul comercial total nesustenabil, de 17 miliarde de euro.

Este de apreciat că Ministerul Finanţelor s-a împrumutat la dobânzi negative, cel puţin ca test, dar pe de altă parte, ce pierde România prin această criză politică, prin acest interimat guvernamental şi acum prin criza coronavirus, este infinit mai mult.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO