Luat de ”valul” dezbaterilor pentru viitoarele alegeri, dar mai ales de măsurile uşor de ghicit pe care noii (sau vechii) ”manageri” ai României vor fi forţaţi să le ia dupa alegeri, am recitit de prin practica altora, din curiozitate, cam ce se poate face. Evident, in România, echilibrarea deficitului, reducerea datoriei publice, etc. adică ”aducerea de mai mulţi bani la puşculiţa statului” (şi a managerilor) in primul rind, se face prin creşterea taxelor şi apoi a imprumuturilor– modalitatea cea mai uşor de înţeles de orice politician, indiferent de pregatirea sa ”de bază”, dar si ”cea mai la-ndemînă” pentru ”cei de la butoane” pe care noi i-am ales.
Situaţia seamănă izbitor de bine cu o mare pungă de plastic de apă, (alimentată de un rîuşor al comunităţii), din care bea toată lumea apă . Problema este că punga are mai multe găuri, unele mai mari, altele mai mici, iar apa nu ajunge la toţi şi atunci, Sacagiul Şef (cei de la butoane), ii taxeaza suplimentar şi pe cei ce beau apa (care mai ramăne) şi pe cel ce gestioneaza rîuşorul propriu, ”omorîndu-l” si pe acesta, căci nu va mai putea menţine cantitatea de apa disponibilă.
Dintre ”găurile” din punga cu apă, unele mai mari, altele mai mici, enumerăm citeva: evaziunea fiscala, costurile mari cu administraţia, pensii, neplata TVA, etc., etc., ...dar....şi corupţia !...(de mai mute feluri)
Nu am văzut deloc in ultimii 30 de ani, o abordare politică, directă şi structurată a acestor probleme, în vreo platformă sau program de guvernare al oricărui partid politic, cu cuantificarea magnitudinii acestor fenomene din economie, stabilirea unor programe cu ţinte clare, monitorizarea acestora şi mai ales raportarea lor periodică in Parlament, anual, de către fiecare guvern/coaliţie politică, pentru evaluarea performanţei de către alegători şi, eventual demisia guvernului pentru ”non-performance”, dacă e cazul. Situaţia cu totul specială a României de azi, ar impune cu necesitate aşa ceva !
Sa ne uităm acum, mai atent, CÎT NE COSTĂ (estimativ) CORUPŢIA IN ROMÂNIA ?
Dintre multele analize si rapoarte întocmite pe această temă de diverse instituţii (in special, cele financiare sunt foarte documentate si realiste), am ales ca sursă de inspiraţie, raportul THE GREENS/EFA (partid membru in Parlamentul EU) din 2 motive:
- Prezintă o analiză comparativă a problemei in toate statele membre ale UE
- Desi este intocmită de ramura ”verde” a politicii europene (personal, nu sunt un fan-taliban al ”verzilor”), totuşi, raportul, prin analiza comparativă oferă o imagine a situaţiei, in care nu neapărat cifrele absolute sunt importante ci comparaţia relativă cu alte state, presupunind o eroare sistematică constantă (măsor diferite terenuri cu o ruletă de 10 m, dar, ea nu are decit, sa zicem 8,65 m real, dar în final, mă interesează raportul comparativ calitativ, nu cantitativ absolut)
https://www.greens-efa.eu/en/ (The Costs of Corruption across the EU)
Am extras mai jos cîteva date reprezentative, spre gîndire şi evaluare.
Ce citim, din punct de vedere analitic in acest raport, ref. România şi cei 38,6 miliarde EUR/an costul corupţiei, evident, şi la acest indicator, ca la toate celalalte, România fiind pe ultimul loc (a se exclude declaraţiile ritoase ale multor politicieni dîmboviţeni cum că ”şi in alte ţări UE exista corupţie si e chiar mai mare ?!”...ceea ce e perfect adevărat, numai că aici, vorbim de ”calitatea” corupţiei (% la PIB) şi nu ”cantitatea” (miliarde EUR net), cum se vede mai jos:
- In chestionarele ref. Percepţia Corupţiei in ultimii 3 ani, respondenţii din România au declarat, in proporţie de 68% că in viaţa de zi cu zi sunt afectati de corupţie.
Cum evaluăm, defalcat structural in acest raport, ref. România şi cei 38,6 miliarde EUR/an costul corupţiei,
- Cifra este de cca. 5 ori mai mare decit bugetul anual alocat Sănătăţii
- Cifra este de cca. 8 ori mai mare decît bugetul apararii
- Cifra este de cca. 9 ori mai mare decit bugetul anual alocat Educaţiei
- Cifra este de cca. 16 ori mai mare decit bugetul alocat Familiei si Copiilor
- Cifra este de cca. 20 de ori mai mare decit bugetul alocat Bolnavilor/Invalizilor
- Cifra este de cca 21 de ori mai mare decit bugetul Afaceri Interne/Poliţie/Siguranţa
- Cifra este de cca. 187 de ori mai mare decit bugetul alocat Ajutorului de Şomaj
Ca un corolar: Cifra costului corupţiei reprezinta dublul cheltuielilor sociale ale statului (cca. 19 miliarde EUR)
(NA. Datele sunt la nivelul anului 2018/2019, dar nu exista nici un indiciu al vreunei schimbari dramatice, mai ales, avind in vedere cresterea deficitului si a datoriei publice, anual, in mod constant)
CITEVA CONCLUZII :
- Costul corupţiei (sume pierdute), care astăzi se ridică la peste 40 miliarde EUR, ar reprezenta lejer cca. 25% din datoria publica externă ! (evident că o parte din cei 40 de miliarde EUR de regasesc in cei 25% din datoria publica...si reciproca este valabila)
- Aceasta ”sursă” de fonduri este mai mare şi cea mai ieftină sursă finanţare disponibilă pentru România (exceptînd granturile UE, care, oricum cifric sunt anual mai mici)
- Oricine din Coaliţia de Guvernare, fără să cunoască neapărat limba engleză, poate calcula că la o crestere a PIB-ului de numai 1% şi reducerea tot cu numai 1% a ”costului corupţiei”, in mod real,cresterea PIB-ului va fi de 1.9% !
- Nu intimplator, cu ceva timp in urma, se vorbea despre coruptie ca ar fi un element de siguranta nationala (nu s-a mai auzit nimic in aces sent in ultimii ani)
In incheierea acestui episod (Partea-I): este interesant de analizat similitudinile si mai ales legaturile şi interdependenţa intre economie si energie, prin prisma datoriei publice-coruptiei.
Economia ca si energia au niste principii şi legi clare:
- Ca să te poţi numi eficient, trebuie sa produci mai mult ”output”, cu acelaşi ”input”, SAU
- Ca să te poţi numi eficient, trebuie sa produci acelaşi ”output”, cu mai puţin ”input”
Este o mare diferenţă de ales între cele 2 abordări de mai sus, cu menţiunea că in energetică, asta se numeşte ”eficienţă energetică”, iar în economie se numeşte ”eficienţă economică”. Ambele insă au un numitor comun: COSTUL (de producţie la energie) sau COSTUL (societal de functionare a societatii)
In partea-II-a revenim cu această analiză, sper de un oarecare interes şi mai ales un posibil răspuns obiectiv la intgrebarea ”de ce avem costurile cele mai mari la energie din UE”.
Cătălin Dragostin este directorul Energy Serv, companie de servicii în energie şi este expertul în energie al Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).
