• Leu / EUR4.9297
  • Leu / GBP5.7419
  • Leu / USD4.6851
Opinii

Ce facem cu reprezentanţii României în sectorul privat european?

Ce facem cu reprezentanţii României în sectorul privat european?

Autor: Dan Luca

25.03.2014, 12:58 277

O reprezentare a intereselor româneşti în structurile europene şi internaţionale nu poate fi cu adevărat eficientă fără o reprezentare activă a business-ului românesc în structurile reprezentative de profil, adică patronatele şi asociaţiile europene. În primul rând trebuie să fii prezent peste tot unde e nevoie, şi apoi să realizezi că e nevoie să acţionezi pe măsura puterii şi intereselor tale. Desigur, una e sectorul privat german şi alta cel românesc, unul e cel britanic şi altul cel maltez, dar asta nu înseamnă că nu se poate influenţa cursul unor asociaţii şi/sau federaţii doar pentru că provii dintr-o ţară mai mult sau mai puţin săracă. La Bruxelles contează mai mult, având în vedere că nu e vorba atât de un oraş de business, cât despre un oraş al legislaţie, posibilitatea ţării tale de a influenţa politicile europene. 

Sunt multe asociaţii şi federaţii la Bruxelles şi nu toate sunt relevante - în fond, sunt aproximativ 3.000 de federaţii industriale europene la Bruxelles, însă marile federaţii industriale nu trebuie "ratate". Că vorbim de organizaţii de ordin general precum "Business Europe", de European Round Table (ERT), sau că vorbim de asociaţii de nişă, precum cele din domeniul auto, al energiei, al agriculturii şi nu numai, prezenţa activă acolo poate face diferenţa între o legislaţie viitoare de bună calitate, compatibilă cu interesele industriei româneşti, sau una care ne ignoră cu totul dorinţele. 

În fond, de multe ori, noi am jucat "provincial" în ultimii ani, considerând că Bruxelles-ul e cu Bruxelles-ul şi Bucureşti-ul e Bucureşti-ul, noi ne vedem de ale noastre, ei de ale lor. Lucrurile însă nu stau aşa nici teoretic, nici practic. La Bruxelles se decide în prezent 75% din legislaţia aplicabilă în plan naţional. În consecinţă, nu scapi de legile europene doar pentru că le ignori parcursul. Şi aici nu e vorba numai de proceduri de infringement, ci efectiv de standarde europene care îţi pot face rău dezvoltării, dacă ajung să fie decise şi ulterior aplicate. 

Prezenţa activă în federaţii şi asociaţii de top din Bruxelles tocmai la asta ajută: ca un sistem de alertă rapidă, între colegi de industrie cu privire la ce ne face bine, şi ce ne face rău din legislaţia europeană. Astfel, reprezentanţii industriei româneşti pot ulterior alerta echipele europarlamentare sau Reprezentanţa noastră pe lângă Uniunea Europeană, pentru poziţionarea ei în Consiliu. Totodată, dincolo de acest sistem de bază, trebuie să înţelegem utilitatea influenţei pe măsura creşterii în ierarhia instituţiilor: dincolo de grupurile de lucru, e important să fim ambiţioşi şi să tindem spre poziţii de conducere, coordonare şi aşa mai departe. Numai cu reprezentanţi activi, buni relaţionişti şi ambiţioşi, ajutaţi de consultanţi cu experienţă în oraş, vom putea ridica industria românească în plan european. Modele precum BDI-ul german, CBI-ul britanic şi Confindustria italiană ne arată că nu e imposibil, dimpotrivă.

Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, profesor la universităţi din Bruxelles, Bucureşti şi Cluj. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997 şi este preşedintele ˝Casei Europei˝ Bruxelles.

 
 
 
 
Cele mai citite ştiri
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9297
Diferență: 0,2297
Ieri:
Azi: 4.6851
Diferență: -1,1228
Ieri:
Azi: 5.7419
Diferență: 0,8536
Ieri:
Azi: 5.0142
Diferență: 0,5051
Ieri: