În 10 martie, a.c., Sillicon Valley Bank s-a prăbuşit, marcând al doilea cel mai mare faliment bancar din istoria Statelor Unite. Luând în considerare locaţia şi clientela acestei bănci, sectorul Tech american, deja vizibil afectat, probabil că îşi va continua declinul. Ce înseamnă însă acest colaps pentru Tech-ul românesc şi cum ar trebui să ne repoziţionăm?
În primul rând, start-upurile tech româneşti nu vor mai putea accesa cu uşurinţă capital internaţional. Indiferent de naţionalitate sau tehnologia vizată, investitorii tech sunt speriaţi şi precauţi. Nu uitaţi că acest colaps vine şi în contextul dezastrului FTX care a discreditat sectorul cryptomonedelor. Această situaţie însă poate fi şansa „patriarhilor” tech-ului românesc să înlocuiască capitalul străin.
Oferind „smart money”, aceşti patriarhi pot asigura, pe lângă capital, şi funcţia de supraveghere, acea dare de socoteală necesară tech-antreprenorilor români. O a doua sursă de capital pentru firmele de produse digitale româneşti pot fi fondurile europene sau subvenţiile guvernamentale.
Sunt dezavantaje la acest tip de finanţare, însă pot fi folosite dacă există transparenţă, pragmatism şi o cultură de colaborare. În al doilea rând, firmele prestatoare de servicii tech vor trebui să caute proiecte alternative.
Modelul tradiţional de outsourcing oricum este în declin din cauza salariilor crescute şi a lipsei de informaticieni calificaţi. Firmele de servicii tech au însă cel puţin două posibilităţi de dezvoltare. Încep printr-o reorientare în spre piaţa autohtonă pentru a-şi vinde serviciile şi expertiza. Indubitabil, piaţa românească necesită investiţie şi educaţie pentru a avea motivaţia, răbdarea, maturitatea şi capitalul necesar pentru digitalizare.
Este însă o şansă unică de a contribui la creşterea productivităţii angajaţilor români şi a profitabilităţii firmelor româneşti. Acest lucru nu se va întâmpla uşor, automat, în dreptul tuturor sau fără rezistenţă. Firmele prestatoare de servicii tech au nevoie de „evanghelişti digitali”, care nu doar să vândă si să execute soluţii soft, ci să şi asigure schimbarea de comportament.
A doua oportunitate, fructificată deja de unele firme avangardiste, este transformarea din firmă de outsourcing în firmă de consultanţă digitală pentru clienţii lor străini. Această transformare poate fi clădită pe trăsătura românească de „descurcărime”, care ar trebui să devină un avantaj concurenţial naţional.
Pentru a cultiva aceşti consultanţi digitali, firmele de tehnologie trebuie să investească în instruire de business şi să-şi restructureze politicile de remunerare. Bonusurile de performanţă, profit-sharing şi remunerarea în acţiuni vor trebui să înlocuiască salariul fix şi garantat.
În al treilea rând, atât antreprenorii firmelor de produs, cât şi intraprenorii firmele de servicii, vor trebui să atragă şi să gestioneze informaticieni asiatici sau africani, remote sau în persoană.
Pentru a avea un randament ridicat, tech-ul românesc trebuie să identifice forţă de muncă alternativă. Comunitatea tech românească este constrânsă de demografie şi învăţământ, şi aceste provocări vor fi greu de depăşit pe termen scurt. Cu prăbuşirea Silicon Valley Bank, tech-ul global intră într-o etapă anevoioasă. Tech-ul românesc va trebui să se orienteze către piaţa autohtonă şi să identifice soluţii avansate de creştere a productivităţii şi a valorii angajaţilor români.
Sebastian Văduva, MBA , Griffiths School of Management & IT din cadrul Universităţii Emanuel din Oradea
