Opinii

Ce s-a schimbat în administraţie? Dacă faci o comparaţie între website-urile guvernelor României şi al Marii Britanii, nimic. La noi şeful e pe prima pagină, la englezi este cetăţeanul

Comentariu Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF

Ce s-a schimbat în administraţie? Dacă faci o comparaţie între website-urile guvernelor României şi al Marii Britanii, nimic. La noi şeful e pe prima pagină, la englezi este cetăţeanul

Autor: Sorin Pâslaru

14.01.2021, 21:13 1984

Mulţi aşteaptă de la noua guvernare o nouă administraţie, adică un nou mod de a face politică şi de a fi în relaţie cu ce­tăţenii. Dincolo de rezultatele macroeconomice: creştere economică, deficit bugetar sau datorie externă, schimbarea în relaţia stat - de oricare nivel ar fi el, administraţie publică centrală, locală, ministere, agenţii - şi cetăţeni este măsura cea mai bună a unui serviciu public de calitate.

Din acest punct de vedere, o expresie a felului cum vede guvernul societatea şi cum îşi vede rolul faţă de contribuabili/alegători/cetăţeni este forma de comunicare directă prin website-ul guvernamental.

În continuare, după 30 de ani de la Revoluţie, comunicarea instituţiilor are în centru, ca personaj principal, conducătorul instituţiei respective, fie acesta premierul României, în cazul guvernului, ministru, director de agenţie, primar sau preşedinte de consiliu judeţean şi nu utilizatorul acestor servicii publice.

Poate părea un lucru minor, dar acesta arată că în spate există o concepţie, un construct ideologic în instituţia publică, în care figurează pe un piedestal şeful instituţiei, care de la înălţime transmite mesajul său şi arată câte lucruri face pentru instituţie şi deci pentru comunitate.

Website-urile primăriilor, ministe­relor, şi cel mai ilustrativ al guvernului României, te izbesc cu fotografii ale primarului, ministrului sau premierului în funcţie şi cu agendele lor publice.

Spre exemplu, să facem o compa­raţie între website-ul guvernului Ro­mâniei gov.ro şi website-ul guvernului Marii Britanii gov.uk. Pe gov.ro te izbeşte fotografia premierului român în funcţie şi cu cine s-a întâlnit ultima dată. Trebuie să ştie cetăţeanul român asta?

Spre deosebire, site-ul guvernului Marii Britanii te întâmpină cu un simplu „Bine aţi venit“ şi te informează care este rolul său: „Cel mai bun loc pentru a găsi informaţii despre serviciile pu­blice“, cu o bară de căutare pe gov.uk.

De asemenea, este o „rădăcină“ din care pleacă linkuri cu soluţii pentru orice fel de problemă pe care ar avea-o un cetăţean/ contribuabil/ alegător în relaţia cu administraţia, fie aceasta locală sau centrală: cetăţenie, business, justiţie, licenţă de transport, educaţie, taxe, paşapoarte, vize şi imigraţie, pensii sau locuinţe publice pentru închiriat. Spre exemplu, din trei clickuri ajungi imediat la ce acte sunt necesare pentru a face o afacere („set up a business“). Inclusiv îţi arată cum să scrii un business plan şi cum să ţi-l finanţezi.

Spre exemplu, să facem o comparaţie între website-ul guvernului României gov.ro şi website-ul guvernului Marii Britanii gov.uk. Pe gov.ro te izbeşte fotografia premierului român în funcţie şi cu cine s-a întâlnit ultima dată. Trebuie să ştie cetăţeanul român asta? Spre deosebire, site-ul guvernului Marii Britanii te întâmpină cu un simplu „Bine aţi venit“ şi te informează care este rolul său: „Cel mai bun loc pentru a găsi informaţii despre serviciile guvernului“ cu o bară de căutare pe gov.uk.

Totul este gândit din punctul de vedere al cetăţeanului, care nu de plăcere sau ca să vadă fotografia şi agenda premierului Boris Johnson intră pe site-ul guvernului, ci pentru că are o anumită problemă. Pur şi simplu pe site-ul guvernului Marii Britanii, nu ştii cine este premier, ceea ce de fapt, pe un cetăţean al Marii Britanii nici nu îl inte­resează. Omul este interesat de pro­ble­ma lui şi de modul în care aceasta poate fi rezolvată. În 2012 a fost gândit un site central care să înlocuiască toate site-urile individuale ale sutelor de instituţii publice de nivel central sau local.

Este o demonstraţie a unei relaţii de recu­noaştere a centrului de greutate în relaţia administraţie - contribuabili: utilizatorul este cel care comandă, în jurul lui se învârte comunicarea şi nu interesează pe nimeni cine este şeful instituţiei şi cu cine s-a întâlnit ieri.

Ca şi Google sau Facebook, unde nimeni se aşteaptă să vadă fotografiile directorilor generali ai celor două companii, ci se aşteaptă să găsească pe net informaţia sau să vadă ce au mai făcut prietenii.

Întorcându-ne la administraţia ro­mâ­nească, această diferenţă de abor­dare este prezentă la toate nivelurile şi practic este nota generală de admi­nistrare a serviciilor şi bunurilor publice din ultimii 30 de ani.

Ei sunt undeva sus, se întâlnesc în săli de marmură cu covoare roşii, discută probleme importante, iar restul lumii, cetăţenii, trebuie să ia aminte cât de ocupaţi şi cât de importanţi sunt şefii instituţiilor. Că durează 3 zile să îţi înregistrezi o maşină nou cumpărată, că Bucureştiul nu are apă caldă şi căldură sau că podul de la Grădiştea către Giurgiu este rupt de 10 ani sunt problemele altora.

Oamenii au votat în ultimii ani împotriva acestui tip de administraţie „de sus“ şi aşteaptă acum o cu totul altă abordare, însă aceasta întârzie. Împăr­ţeala de posturi este la fel de aprigă ca în toate guvernările de până acum, fiind poate doar mai vizibilă, pentru că înain­te era în interiorul unui singur partid.

Nu vezi puse pe masă noi politici şi o nouă perspectivă a relaţiei cu cetă­ţeanul. Încet-încet şi oamenii noi, care erau foarte vocali la adresa mlaştinii administraţiei, parcă se scufundă pas cu pas în această mlaştină.

Administraţia românească funcţio­nează atât de prost la toate capitolele încât în fiecare zi, cei pe care revolta i-a căţărat în scaune, cei care au preluat azi guvernarea ar trebui să iasă public şi să spună ce au găsit şi ce schimbă. Nu vedem nimic. Nu îşi dau seama că  foarte repede rezerva de credibilitate pe care o are orice nou venit la conducerea unei instituţii se va epuiza.

Mai târziu sau mai devreme, nesinceritatea revoltei anterioare îi va trăda. Oamenii îşi vor da seama că de fapt au căutat doar să ocupe anumite funcţii, să îşi împartă poziţii în consilii de administraţie sau diverse comitete, exact ca şi predecesorii.

O nouă relaţie cetăţean - admi­nistraţie este dincolo de ideologia politică. Este vorba de o maturitate care se cere societăţii româneşti după 30 de ani de la Revoluţie şi aproape 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

Mentalitatea „noi ştim mai bine“, lipsa de transparenţă, promovarea în poziţii cheie fără criterii bine definite, neasumarea unei noi atitudini faţă de cetăţean vor costa. Astăzi, administraţia este o maşină de cheltuit bani, nu de atins rezultate. Înainte de a vedea bugetul, vrem să vedem obiectivele pentru anul 2021 şi pentru 2024. Apoi să se repeadă la cheltuit bani.
sorin.paslaru@zf.ro

AFACERI DE LA ZERO