Dincolo de pasiunile firesti declansate de protestul avocatilor, o privire atenta scoate la iveala mizele fiecarui actor implicat in aceasta furtuna. In ciuda aparentelor, protestul are mize importante nu numai pentru avocati, dar si pentru magistrati, societatea civila sau alte grupuri de interese.
Daca pentru "grupul Bota" miza este simplissima, patrunderea in profesia de avocat pe usa din dos, impotriva legilor in vigoare, a principiilor de drept, a traditiilor de mai bine de un secol, a jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a deciziei Curtii Europene a Drepturilor Omului, pentru avocati miza este mult mai mare si mai complicat de exprimat in cateva randuri.
Criticii protestului au cantonat problema in sfera concurentei pe care chipurile avocatii ar vrea sa o evite, uitandu-se (1) faptul ca in profesia de avocat intra cu examen numai in Bucuresti peste 1.000 de avocati anual (comparativ cu cei cateva sute de membri ai grupului amintit), (2) ca exista deja in toata tara nu mai putin de 17.000 de avocati legal inscrisi in cele 41 de barouri judetene, intre care se duce zi de zi o competitie profesionala pentru clientela, deschisa dar reglementata. De asemenea, reglementarile profesiei de avocat permit accesul avocatilor straini pe piata romaneasca, ceea ce demonstreaza fara dubiu pozitia si mentalitatea avocatilor romani in legatura cu competitia profesionala.
Miza nu poate fi nici "inchiderea" accesului in profesie, dovada ca de la 2.600 de avocati, cati numara profesia in 1990, s-a ajuns la peste 17.000, examenul de admitere in profesie permitand accesul in cadrul acesteia a mii de avocati anual.
Pentru avocatii romani miza imediata este respectul si aplicarea legii! Persistenta si tolerarea incalcarii legii si a atacului impotriva profesiei par sa aduca insa in joc o miza mult mai mare: apararea unui sistem traditional de organizare care a garantat efectivitatea dreptului la aparare, independenta si dezvoltarea profesiei.
In urma cu cativa ani, un raport al comisarului european pentru concurenta Mario Monti (economist) a "pus pe jar" avocatii din tarile europene. In esenta, raportul sustinea ca barourile ar trebui desfiintate si avocatii considerati simpli prestatori de servicii economice. Consecinta logica a tezei din raport ar fi fost ca orice persoana ar putea fi libera sa ofere servicii "economice" avocatiale. Profesiile europene s-au mobilizat imediat si au respins cu succes atacul. Teoria mercantilista avansata de raportul Monti scapa din vedere (1) caracterul tehnic al profesiei (nu oricine are o diploma universitara, fie ea si una de drept, ar putea fi capabil sa practice avocatura fara sa urmeze treptele de initiere profesionala), (2) caracterul de interes public al profesiei, de garant al drepturilor si libertatilor cetatenesti si element indispensabil al unei justitii independente si (3) caracterul intuituu personae al raporturilor avocat - client. Bernard Vatier, presedintele CCBE (consiliul barourilor europene), remarca faptul ca transformarea avocatului in simplu prestator de servicii necontrolat de breasla s-ar intoarce de fapt impotriva cetateanului, care nu are cunostintele si timpul necesar sa evalueze daca cei care isi ofera serviciile in piata sunt avocati competenti sau impostori.
Acceptarea practicarii avocaturii de catre oricine are o diploma universitara in numele liberei concurente si al libertatii de asociere ar duce tocmai la prejudicierea consumatorului si deprecierea actului de justitie. Pasul urmator ar fi probabil sa permitem unor avocati sa formeze asociatii libere pentru practica chirurgiei, ramanand "pietei libere", adica pacientilor supravietuitori, sa confirme daca domnul avocat X sau domnul inginer Y ar fi un bun chirurg! (Sa speram ca nu vor apare alti intreprinzatori care, sub ochii ingaduitori ai organelor statului, sa extinda serviciile de sauna si masaj oferite de "barourile paralele" la medicina sau arhitectura, alte profesii libere si independente, al caror acces este strict reglementat din ratiuni similare.)
Ar fi hazardat sa avansam ideea ca ceea ce s-a refuzat in Europa se vrea a fi experimentat in Romania sub presiunea modei ONG-urilor, propagata din sferele inalte ale unor ministere, dar in acelasi timp pasivitatea unor organe si institutii cu atributii legale in combaterea avocaturii nelegale s-ar putea intoarce chiar impotriva acestora. Fara a intra in detalii tehnice, nu trebuie omis ca exista prevederi legale care reglementeaza trecerea din profesia de avocat in profesia de magistrat. Daca aceste prevederi ar fi cuplate cu tolerarea in continuare sau acoperirea in vreun fel a practicii nelegale exersate de "barourile paralele", s-ar ajunge la situatia in care cei care refuza astazi sa treaca un examen de admitere in profesia de avocat ar putea sa acceada poimaine la importantul statut de magistrat, avocatura fiind astfel numai o "gara de tranzit" pentru cei care au de fapt ca destinatie magistratura, profesie care va avea un statut si o remunerare din ce in ce mai bune dupa 1 ianuarie 2007. Aceasta ar putea fi o miza si pentru corpul magistratilor, desi protestul apartine avocatilor (exista o traditie a sprijinului constant pe care profesia de avocat l-a acordat corpului de magistrati).
Sa mai avansam si ipoteza, care pare fantastica chiar si autorului acestor randuri, ca un "barou al epoletilor", cum numea o gazeta "grupul Bota", poate oferi servicii interesante clientilor in cauzele penale in care anchetatori sunt... chiar membrii acelui "barou", aflati temporar in "stare de incompatibilitate"... Ca sa nu mai vorbim ca exista pe lume indivizi care se simt datori sa fie proprietari peste orice. Adica de ce poate avea omul un ziar, o fabrica etc. si nu poate finanta constituirea unui "barou"? Doar e libertate si oricine isi poate propune diverse mize si poturi.
In sfarsit, exista mai multe mize si pentru societatea civila in ansamblu. Aceasta trebuie sa fie interesata intr-o justitie de calitate si neviciata. In tribunale a circulat dintotdeauna dictonul ca "avocatii buni fac judecatorii buni". Oricat de bine ar fi finantate ONG-urile cu vocatie civica, nu pot suplini expertiza unui avocat calificat. Pana la urma, aceste ONG-uri nu fac decat sa apeleze tot la avocati. Pe de alta parte, opinia publica trebuie sa ia act ca exista deja hotarari judecatoresti de condamnare a unor infractori dovediti care au fost desfiintate pe motiv ca "avocatii" cauzei nu erau avocati, desi s-au prezentat clientilor ca atare. Cui ii pot fi indiferente astfel de consecinte?
Saptamanile urmatoare vor aduce probabil clarificari decisive. Ramane de vazut daca autoritatile in drept vor intelege adevaratele mize puse in joc si vor actiona in sprijinul celor legitime si benefice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
