Proiectul unui mall lângă sau chiar peste Gara de Nord din Capitală nu este nouă. Dacă îmi amintesc bine, ideea a fost pusă pe masă la începutul anilor 2000, în timpul guvernării PSD de către Miron Mitrea, ministrul transporturilor pe vremea lui Adrian Năstase. Gara de Nord este administrată de Ministerul Transporturilor. Proiectul, chiar şi ca discuţie, părea atunci dintr-un alt film, având în vedere că România de-abia învăţa ce-i un card de debit, nu de credit.
În Capitală se construise numai un singur mall – Bucureşti Mall – unde era un adevărat pelerinaj. Proprietarii mallului Băneasa încercau de zor să convingă bancherii să le dea bani pentru un al doilea proiect şi erau priviţi cu scepticism. Bucureştiul părea prea sărac pentru alte centre comerciale.
La începutul anilor 2000 salariul minim era de 45 de lei, cu un salariu mediu net de 300 de lei. În 2004 salariul minim urcase la 280 de lei, iar salariul mediu la 687 de lei. Acum salariul minim este de 1.250 de lei, iar salariul mediu net se apropie de 2.000 de lei. Preţul unui apartament de două camere în Militari se situa între 10.000-12.000 de dolari atunci, iar acum este între 50.000-60.000 de euro , iar în boom ajunsese chiar şi la 100.000 de euro.
Prin 2006, ministrul transporturilor Radu Berceanu a reluat ideea dar, cum îi era obiceiul, numai în declaraţii şi mai puţin în execuţii.
În 2012, ideea a fost repusă în discuţie de Relu Fenechiu, PNL, în timpul guvernării USL, pe modelul Gării Centrale din Bruxelles. Fenechiu nu a apucat să facă mai mult, pentru că s-a trezit în închisoare într-un dosar de pe vremea când era om de afaceri în Iaşi.
Nu ştiu în ce stadiu se mai află această idee acum, dar în ultimii zece ani în Bucureşti s-a construit câte un mall pentru fiecare ministru al transporturilor pe care l-a avut România.
Acest proiect - un mall peste Gara de Nord, care ar atrage investiţii între 500 de milioane şi un miliard de euro - ar avea cel mai mare sens acum, pentru că ar curăţa o zonă aflată în mijlocul oraşului şi ar descongesiona o capitală care se îngrămădeşte în zona de Nord.
De doi ani de zile a început să se ridice şi zona Carrefour Orhideea - Podul Basarab, dincolo de celebrul centru comercial. În zonă încep să se construiască clădiri de birouri (BCR, cea mai mare bancă, tocmai a anunţat că-şi va consolida operaţiunile într-o clădire nou-nouţă în acea zonă), iar IKEA a anunţat un proiect de apartamente. De altfel, mai sunt dezvoltatori imobiliari care au pe planşă proiecte rezidenţiale şi de birouri tot aici.
Bucureştiul se duce spre 3 milioane de locuitori şi poate în 20 de ani va ajunge la 4 milioane. Este nevoie de investiţii imobiliare – rezidenţiale şi comerciale – care să acomodeze milioanele în plus şi care să pună Capitala pe harta centrelor cu gulere albe.
Ca Bucureştiul să respire, trebuie dezvoltate şi alte zone, pentru a atrage investiţii.
Gara de Nord - deşi este în Centru - a rămas în urmă, cu toate că are cel mai mare trafic, alături de metrou.
Zona are un potenţial extraordinar dar întrebarea este cine face un asemenea proiect, mai ales când în joc este proprietatea statului?
În iunie avem alegeri la Primăria Capitalei şi la primăriile de sector. Nu ştiu dacă un asemenea proiect la Gara de Nord figurează pe agenda candidaţilor. Nu e treaba lor, pentru că Gara de Nord este la Transporturi, la Guvern, nu?
Dar Primăria Capitalei este îndatorată, iar ceea ce a făcut Sorin Oprescu în 2015, adică să rostogolească împrumuturi de 500 de milioane de euro luate pe vremea lui Videanu, nu rezolvă bugetul primăriei. Ca să plătească aceste datorii pentru podul de la Basarab şi pentru Arena Naţională, Primăria Capitalei are nevoie de proiecte şi investiţii de pe urma cărora să strângă taxe şi impozite.
Aşa că cei care se bat pentru Primăria Capitalei trebuie să aducă în discuţie şi un proiect de acest gen, pentru că un buget sau atracţia unui oraş nu se face din proteste. Acest lucru este valabil pentru orice guvern.
