Opinii

Cinci reguli pentru o rectificare bugetară eficientă la finalul unui an de criză

Opinie Ioana Petrescu

Cinci reguli pentru o rectificare bugetară eficientă la finalul unui an de criză

Autor: Ioana Petrescu

19.11.2020, 11:25 209

 

A doua rectificare anuală trebuie făcută rapid

„Mai bine mai târziu, decât niciodată” nu se aplică în cazul rectificărilor bugetare! Deja suntem în 19 noiembrie şi guvernul abia a trecut rectificarea printr-o primă lectură, ceea ce înseamnă că va mai dura ceva până când va fi aprobată şi publicată în Monitorul Oficial.  Anul trecut, guvernul Orban a amânat a doua rectificare până la finalul lui noiembrie pentru că PNL avea un candidat în turul doi al alegerilor prezidenţiale şi nu dorea să neliniştească electoratul cu situaţia bugetară în care ne aflam atunci. Din cauza acestei întârzieri, deficitul nu a mai putut fi ţinut sub control deloc, astfel că, deşi în octombrie 2019, deficitul era de 2,80% din PIB, la finalul anului a ajuns la 4,64%.  Din păcate, şi anul acesta a doua rectificare vine prea târziu. Oare ce motive mai are guvernul să întârzie, pentru că de data asta, guvernul chiar are de câştigat dacă face rectificarea înainte de alegeri?  Poate doreşte ca beneficiarii să primească banii din rectificare chiar înainte de alegerile din 6 decembrie.

 

Deficitul estimat de guvern pentru finalul anului este 9,1%, însă probabil va fi mai mare din cauza acestei întârzieri. De altfel, şi deficitul la nouă luni, de 6,36%, ne arată că guvernul nu s-a preocupat deloc să ţină bugetul sub control. Evident, pandemia a necesitat unele cheltuieli justificate, însă a fost şi un pretext folosit de guvernanţi pentru alte cheltuieli care au determinat creşterea datoriei publice la 42,9% din PIB în septembrie 2020, faţă de 35,3% la finalul anului trecut, mai exact, a crescut cu 78 miliare de lei în doar nouă luni.  Sunt datorii pe care le vom plăti noi toţi în viitor.

 

Un pic mai mult realism şi mai puţin optimism deşănţat

E campanie electorală şi guvernul face declaraţii foarte optimiste privind viitorul, deşi cifrele nu arată asta deloc. România are a doua cea mai mare scădere economică din UE, conform ultimelor date Eurostat, cu doar 21,5% din PIB în venituri totale guvernamentale, 27,9% cheltuieli şi un deficit de 6,36% după 9 luni, iar optimismul nu îşi are locul.  Ar mai cinstit ca guvernanţii să recunoască faptul că ne confruntăm cu o criză fără precedent, că ne aşteaptă vremuri grele, însă suntem împreună în această situaţie şi vor lua măsuri ca să depăşim cu bine această perioadă.  Mesajele legate de „o revenire în V a economiei”, inclusiv în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă de rectificare, nu sunt susţinute de cifre, de specialişti şi nici de bunul simţ.  Aceste mesaje determină guvernul să vină cu cifre nerealiste şi în rectificare. Mai exact, Guvernul estimează în proiectul de rectificare că deficitul va fi doar 9,1% şi că declinul economic va fi de doar 4,2%. Asta înseamnă  că rectificarea e făcută pe cifre nefundamentate şi este foarte clar că la finalul anului nu se va ajunge la cifrele prognozate, iar diferenţa se va reflecta în deficit, în datoria publică şi, implicit, va fi suportată din buzunarul nostru.

 

Mai uşor cu cheltuielile în scopuri electorale

Din păcate, ne-am obişnuit ca, în campanie, guvernul să acorde fonduri către autorităţile locale, fonduri către PNDL, fondul din care se fac investiţii la nivel local sau umple fondul de rezervă, de unde se pot da bani oricui legea permite, printr-o simplă hotărâre de guvern. Şi în 2016, Cioloş a acordat 1,7 miliarde la bugetele locale si 1,25 miliarde pentru PNDL în rectificarea din timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din acel an.  Anul acesta, Orban acordă 1 miliard la ministerul dezvoltării pentru PNDL şi 1,2 miliarde în fondurile de rezervă.

 

Chiar nu mai e momentul.  Suntem în mijlocul unei crize, bugetul nu a arătat bine nici înaintea crizei, cu atât mai puţin acum. Nu e momentul să mai irosim bani şi pe cheltuieli electorale. E de ajuns  că am făcut alegeri în mijlocul valului 2 al pandemiei şi am cheltuit 625 de milioane pentru organizarea lor. Să ne oprim aici. Va fi nevoie de mulţi bani în sănătate, pentru sprijinirea mediului de afaceri sau pentru asistenţă socială pe perioada crizei, care e departe de a se termina.

 

Avem nevoie urgentă de alte surse de venituri

De obicei un guvern se fereşte să spună că are nevoie de mai multe venituri la buget, mai ales în campanie electorală, însă azi suntem într-o situaţie critică. În noua luni, guvernul a strâns doar 107 miliarde de lei din venituri fiscale (adică din impozite şi taxe fiscale), faţă de 113 în primele nouă luni anul trecut. Impozitul pe profit a scăzut cu 13,8% faţă de anul trecut şi colectările din TVA cu 14,3%. Cu siguranţă o parte din scădere poate fi explicată prin scăderea performantei economice în timpul pandemiei a multor firme, dar se poate explica şi prin transferuri de profit în afara ţării de către multinaţionale şi evaziune fiscală în comerţ, cu atât mai mult cu cât volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul s-a majorat cu 1,7% în primele nouă luni. Trebuie stimulate măsurile de creştere a veniturilor care nu implică taxe mai mari, precum intensificarea controalelor pe preţuri de transfer şi întărirea direcţiei din ANAF care se ocupă cu această activitate. Nu în ultimul rând, trebuie accelerată implementarea măsurii de introducere a caselor de marcat electronice legate la ANAF pentru toate firmele din România. Măsura a fost lansată la finalul lui 2014 şi nu este finalizată nici până azi. Acestea sunt doar două modalităţi  prin care se pot aduce bani la buget, fără a introduce măsuri fiscale dureroase populaţiei în mijlocul unei crize. Guvernul trebuie să îşi scoată capul din nisip şi să înţeleagă că atunci când nu se mai ajunge cu banii, trebuie să se uite atât la partea de cheltuieli, cât şi la cea de venituri.

 

O situaţie nouă necesită soluţii noi

Suntem în mijlocul unei crize sanitare fără precedent şi al uneia economice atipice. Lipsa de idei a executivului deja devine enervantă. Nu e posibil să vii cu aceleaşi soluţii pe care le-ai aplica într-o situaţie obişnuita!  Sigur, stimulente la salarii pentru medici şi facilitaţi fiscale pentru afaceri sunt bune, dar nu sunt suficiente şi denotă o totala lipsă de imaginaţie.  Ar putea măcar să se inspire din măsurile luate de alte ţări, dacă acest guvern nu prea se pricepe. Există o ţară vecină care s-a gândit să dea ajutor guvernamental de peste un 1 milion de euro unei companii farmaceutice pentru a produce singurul medicament care până acum s-a dovedit eficient împotriva infecţiei cu noul coronavirus. Compania Antibiotice Iaşi, singura fabrică de medicamente din ţară şi-a arătat deja interesul să preia patentul şi să facă o linie de producţie la noi. Însă au nevoie de sprijin din partea autorităţilor, inclusiv la nivelul Comisiei Europene. Ministrul sănătăţii a declarat doar că deocamdată nu sunt şanse să producem la noi în ţară acest medicament.

 

Dacă nu sunt în stare să acorde ajutor de stat în aceasta rectificare pentru crearea unor linii de producţie pentru medicamente, să vină cu alte idei. Nu se pot aplica soluţii vechi la probleme noi. Este nevoie  că decidenţii să vină cu soluţii pentru români, ca să putem depăşi această criză. Aici putem aplica proverbul “Mai bine mai târziu, decât niciodată”.

AFACERI DE LA ZERO