V-aţi aştepta să spun că vreo instituţie - Guvern, BNR, CNSM s.a. sau vreun demnitar. Nu, politicile economice din România sunt conduse de un indicator. Se numeşte PIB potential şi dacă îmi permiteţi o analogie - forţată sau nu - este cea legată de evoluţia temperaturii corpului uman.
PIB potenţial este acel nivel al producţiei realizate într-o ţară în condiţiile în care factorii de producţie (muncă, natură, capital, tehnologie s.a.) sunt utilizaţi la o capacitate normală. De exemplu forţa de muncă lucrează 8 ore pe zi, capitalul cat este prevăzut în cartea tehnică s.a. Alte definiţii arată că PIB potenţial este acel nivel al PIB la care există ocuparea deplină, acel nivel de PIB care nu produce inflaţie, acel nivel al PIB ce caracterizeaza echilibrul economiei pe termen lung. PIB ul potential este o referinţă, un prag. Dacă PIB ul efectiv dintr-un an este mai ridicat decât PIB potenţial înseamnă că economia se află într-un decalaj expansionist (condiţii bune). Dacă diferenţa este foarte mare efectiv vis-a-vis de potential atunci economia se supraîncălzeşte şi apar dezechilibre. Invers, dacă PIB ul efectiv dintr-un an este mai mic decât PIB potenţial înseamnă că economia se află într-un decalaj recesionist (condiţii proaste). Şi aici, dacă diferenţa negativă este foarte mare efectiv vis-a-vis de potential atunci economia intră în recesiune şi apar dezechilibre. Aşa funcţionează economia - ciclic, volatil.
Mergând mai departe cu analogia în termeni medicali, în mod normal apreciem că există febră când temperatura corpului depăşeşte 37 grade la adulţi, 38 de grade la copii.
Acum apar trei probleme pe care încerc să le prezint.
Prima. Cine măsoară, cum măsoară, cu ce aparate? Temperatura corpului uman o măsurăm cu termometrul fie el clasic fie digital.
În economie, se întămplă astfel la măsurarea PIB potenţial, unde există mai multe metodologii şi multă incertitudine. Acest indicator nu se poate calcula exact, el se estimează. Iar în funcţie de metoda de estimare se obţin valori diferite. Fiecare metodă are avantajele şi dezavantajele/riscurile ei şi din cauza incertitudinii in estimare există autori care au propus construirea unui indice consensual, care agregă rezultatele obţinute prin diferite proceduri statistice de filtrare (metoda funcţiei de producţie, filtru HP, wavelet, filtru Kallman s.a.) asociind fiecărei metode o anumită pondere de importanţă (ca legătură inversă în raport cu stabilitatea acelei proceduri). Detalii pentru estimarea PIB potenţial pentru România puteţi citi în articolul de aici http://www.ipe.ro/rjef/rjef3_10/rjef3_10_1.pdf. Sigur mai există şi alte metode de estimare - un exemplu ar fi metoda multivariată dar nu intrăm în detalii.
A doua problemă decurge din prima - cum interpretăm datele obţinute?
Cu privire la temperatura corpului, la copii de exemplu, dacă termometrul este axilar temperatura normală este situată între 34,7 şi 37,7 grade Celsius, la cel oral 35,5 si 37,5 grade, la rectal intre 36,6 si 38 grade iar la cel digital (la nivelul frunţii) 35,4 până la 37,4 grade. Valorile diferă în funcţie de metodologia si aparatul de măsură.
În economie vorbim de supraîncălzire (să o asociem cu febra) atunci când decalajul expansionist (deviaţia PIB) sau output gap ul pozitiv este mai mare de 1,5% din PIB potenţial adică atunci când PIB efectiv într-un an este mai mare decât PIB potenţial peste valoarea anunţată. Aşadar Comisia Europeană vede o perioadă bună, acolo unde ar începe tendinţele de supraîncălzire dincolo de un output gap mai mare de 1,5% din PIB potenţial. Aici este punctul în care ar trebui să înceapă monitorizarea iar intervenţia efectivă prin măsuri de politici restrictive s-ar recomanda la valori dincolo de acest prag. Sigur că pot exista diferenţieri în funcţie şi de alte condiţii macroeconomice date.
Pentru România, output gap-ul este estimat de Comisia Europeană (după metoda funcţiei de producţie, metodologie aplicabilă la nivelul tuturor statelor membre ale UE), Comisia Naţională de Prognoză (după aceeaşi metodologie, dar cu ipotezele macroeconomice specifice) şi Banca Naţională a României (pe baza unui model de prognoza pe termen scurt/mediu, cu date trimestriale). BNR publică estimarea de output gap pentru România doar la nivelul perioadei curente - de exemplu în Raportul asupra Inflaţiei din noiembrie regăsim date cu privire la output gap din T4 2017, nu regăsim prognoze pentru 2018 si 2019.
Sursa: Comisia Europeană, Utilizarea optimă a flexibilităţii în cadrul normelor prevăzute de Pactul de Stabilitate şi Creştere, 2015, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52015DC0012&from=EN
A treia problemă decurge din primele două - ce decizii luăm pe baza datelor obţinute. Păi dacă se depăşeşte persistent temperatura obişnuită se administrează antitermice.
În economie dacă se depăşeşte consistent output gap ul considerat de referinţă, politica monetară vorbeşte de exces de cerere agregată şi implementează măsuri restrictive (de exemplu creşterea ratei dobânzii) precum şi măsuri macroprudenţiale. Politica fiscal bugetară devine şi ea restrictivă, acţionând în sensul raţionalizării cheltuielilor bugetare şi creşterii încasărilor la buget. Ambele politici încearcă să stabilizeze economia, să reducă volatilitatea şi să permită stabilizatorilor automaţi să acţioneze. Ca şi cum temperatura corpului trebuie să revină la normal, aşa şi economia trebuie să revină aproape de normal.
Bun dar să vedem ce se intămplă în economia României, de ce există diferenţe mari de abordare între Guvern şi BNR şi de ce am afirmat în titlu că politicile economice sunt conduse de acest indicator - output gap.
Ce se întâmplă în economia românească?
Output gap ul (deviaţia PIB) estimat de Comisia Europeană pe baza prognozei PIB potential prin metodologia funcţiei de producţiei (metodă compatibilă folosită pentru toate ţările europene/ metoda considerată ca având cel mai mare grad de acurateţe) pentru câteva ţări europene selectate inclusiv România îl regăsiţi aici.
Acelaşi output gap estimat de Comisia Naţională de Prognoză si trimis catre Comisia Europeană în cadrul Programului de Convergenţă 2017-2020 îl puteţi citi în tabelul de mai jos.
Contribuţii (%) | |||||
PIB potenţial | Capital | Muncă | Productivitatea totală a factorilor (PTF) | Output gap | |
2015 | 3.3 | 1.1 | -0.5 | 2.7 | -1.6 |
2016 | 3.9 | 0.8 | 0.0 | 3.1 | -0.8 |
2017 | 4.5 | 1.0 | 0.2 | 3.3 | -0.1 |
2018 | 5.0 | 1.2 | 0.3 | 3.4 | 0.4 |
2019 | 5.3 | 1.4 | 0.3 | 3.6 | 0.7 |
2020 | 5.4 | 1.6 | 0.2 Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels 
Gandul.ro
BANCUL ZILEI | Leul și furnica grăbită
Cele mai citite ştiri
Linkuri utile
Business Magazin
AFACERI DE LA ZERO
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină. ABONEAZĂ-TECU 87% DISCOUNT | ||
