Opinii

Cine este Gheorghe Şimon? Cine?! Viitorul preşedinte al României sau candidatul PSD pentru Palatul Cotroceni, după modelul din Franţa cu Emmanuel Macron

Cine este Gheorghe Şimon? Cine?! Viitorul preşedinte al...

Autor: Cristian Hostiuc

15.10.2017, 18:47 42216

Nu cred că mulţi dintre voi aţi auzit de Mihai Tudose, 50 de ani, până duminică după-amiază, pe 25 iunie, când numele lui a explodat în media ca fiind propunerea lui Liviu Dragnea sau a lui Klaus Iohannis, pentru poziţia de prim-ministru din partea PSD, după căderea lui Sorin Grindeanu.

Parlamentar PSD de Brăila din 2000 până în 2014, fără să se fi remarcat prin ceva atât în Parlament, cât şi la nivelul opiniei publice, Tudose ajunsese surprinzător ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului în guvernul Ponta IV, unde a stat până la căderea lui în noiembrie 2015. Pe perioada mandatului de ministru nimeni nu a ştiu că există.

Revenit în Parlament după alegerie din decembrie 2016, în 2017, la doua remaniere a guvernului Grindeanu, Mihai Tudose a ajuns din nou ministrul Economiei, în locul lui Alexandru Petrescu care a devenit ministrul IMM-urilor, lăsându-i locul lui Tudose.

La fel, ca în precedentul mandat, nimeni nu ştia că Tudose este ministrul Economiei, ieşirile publice pe teme economice fiindu-i străine.

Asta se vede şi acum pentru că în afara identificării băncilor, a FMI şi a creşterii Robor ca inamicii României, primii pentru că nu plătesc impozit pe profit, al doilea că a greşit prognozele de creştere economică, iar Roborul că BNR îl creşte, în rest este o linişte totală, premierul fiind ocupat cu luptele din PSD.

Tudose a ocupat de două ori un celebru fotoliu de ministru al Economiei, prin care în trecut au mai stat celebrii Călin Popescu Tăriceanu, Radu Berceanu, Dan Ioan Popescu, Adriean Videanu, Varujan Vosganian, care au lăsat ceva în urmă, o privatizare (Dan Ioan Popescu la Petrom), o vânzare lăsată cu dosar şi închisoare (Codruţ Sereş cu vânzarea unor acţiuni de la Petrom), celebru dosar al gazelor vândute lui Ioan Nicolae (Videanu şi Vosganian), Ion Ariton (dosarul Gala Bute) sau celebre declaraţii şi iniţiative economice, care nu s-au aplicat niciodată, dar dădeau bine la public.

Venit din postura de CEO la o multinaţională, nici Costin Borc, ministrul tehnocrat al Economiei (2015-2016) şi vicepremier în guvernul Cioloş nu s-a remarcat prin ceva notabil, decât prin câteva interviuri mai degajate.

Acum două săptămâni am fost întrebat cine e Gheorghe Şimon. Cine?! Gheorghe Şimon?! După câteva secunde, când eram pregătit să răspund că nu ştiu şi să caut pe google, mi-am adus aminte că tocmai cineva cu acest nume fusese investit la începutul lui septembrie ca nou ministrul al Economiei, în locul lui Mihai Fifor, care a stat câteva săptămâni pe Calea Victoriei unde este celebrul sediu al ministerului pentru a fi trimis ca ministru al Apărării după demisia lui Adrian Ţuţuianu.

Foto: Gheorghe Şimon şi Mihai Fifor

În toate ţările puternic dezvoltate şi industrializate, ministrul Economiei face carieră prin faptul că este responsabil de evoluţia generală a economiei, atât pe plan intern cât şi ca apărarea intereselor naţionale pe plan extern. De asemenea, este responsabil de evoluţia businessului din ţara respectivă ca ministru al Economiei atât businessului de stat, cât şi de companiile private, fie că sunt naţionale, fie că sunt multinaţionale.

Înainte să ajungă preşedinte, Emmanuel Macron, 39 de ani, noul star al politicii europene şi noul preşedinte al Franţei, a fost ministrul Economiei. Din această postură, din poziţiile publice pe care le-a exprimat, a ajuns cunoscut la nivelul Franţei şi al politicii internaţionale.

Înainte să ajungă ministru, Macron a fost consilier pe probleme economice al preşedintelui de atunci al Franţei, Francois Hollande. Iar înainte a lucrat la celebra bancă Rothschild, unde a participat la una dintre cele mai mari tranzacţii europene.

Vechi membru PSD de Maramureş, Gheorghe Şimon, 56 de ani, este din 2012 parlamentar, iar la fel ca Tudose, nu s-a remarcat prin nimic. Dar totuşi a ajuns ministrul Economiei.

Cred că Dan Ioan Popescu, cel mai cunoscut ministru al Economiei pe care l-a dat PSD-ul, care se lupta parte în parte cu Adrian Năstase în celebrul guvern din perioada 2000-2004, se răsuceşte în birou uitându-se unde a ajuns PSD-ul din punct de vedere al ofertei de minişti şi poate ai competenţei.

În nouă luni, PSD a schimbat patru miniştri ai Economiei, la ministerul care ar trebui să asigure dezvoltarea industrială, creşterea investiţiilor, atât străine cât şi româneşti, şi să înlocuiască consumul, atunci când va obosi sau se vor termina banii, ca motor de creştere cu investiţiile.

După cum arată lucrurile, nici Gheorghe Şimon nu pare să conducă discursul statului, al guvernului, în economie.

În afara celebrului program de guvernare, pe care îl recită continuu Liviu Dragnea, în ultimul an PSD nu s-a remarcat prin ceva în domeniul politicilor economice, care să ducă economia spre un PIB de 300 de miliarde de euro (180 de miliarde de euro avem acum) în următorul deceniu sau cum putem introduce încă un milion de angajaţi în economie şi de unde.

Cred că PSD, nici premierul Mihai Tudose, nici proaspătul ministru al Economiei Gheorghe Şimon, nu ştiu că o bună parte din businessul din România, şi din creşterea lui, stă în numai 6.100 de companii din cele 600.000 care există.

Aceste 6.100 de compani au 68% din cifra de afaceri totală din România, de 275 de miliarde de euro.

Dacă pică 10 companii din cele 6.100, ne întrebăm cu toţii unde a dispărut creşterea economică?

Spre că şi situaţia businessului din România este pe agenda PSD, partidul care conduce guvernul, nu numai creşterile salariale la stat, Soroş sau băncile. Nu de altă, dar aceste companii private, atât româneşti cât şi multinaţionale, susţin bugetul. Companiile de statul mai au numai 4% din businessul din România.

Având în vedere ce se întâmplă în PSD de când a preluat guvernarea, la cum merg lucrurile, plus modul cum  Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose au ajuns prim-miniştri, sunt şanse foarte mari ca Gheorghe Şimon să fie candidatul principalului partid din România pentru Palatul Cotroceni, la următoarele alegeri.

Şi cine ştie, să fie noul preşedinte al României.

Dacă nu el, poate Paul Stănescu sau Niculae Bădălău sau Marian Neacşu sau Felix Stroe.

Paradoxal, PSD este principalul partid din România din 1990 încoace, a ieşit primul loc în toate alegerile, dar au făcut tot posibilul să stea cât mai puţin la guvernare, iar ce se întâmplă acum în PSD certifică acest lucru.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO