Cu cateva zile inainte de Congresul National al PNL, care se presupunea ca va decide cu cine si cum vor merge liberalii in alegeri, se pare ca aceasta adunare nu va mai avea altceva de facut decat sa consfinteasca victoria pe toata linia a primvicepresedintelui Valeriu Stoica.
Ce s-a schimbat de acum o luna, cand Stoica a obtinut, la Consiliul National al partidului, cu ajutorul filialelor, amanarea luarii vreunei decizii? Multe, toate in favoarea primvicepresedintelui liberal, si toate construite chiar de catre acesta.
Acuzat de o parte a conducerii centrale a partidului ca negociaza cu un partid prea de stanga - ApR - Valeriu Stoica si-a lasat balta fara menajamente aliatul, lasand insa loc de un "buna ziua", fie si postelectoral. Pragmatismul liderului liberal nu s-a dezmintit nici cu aceasta ocazie, pentru ca nu criticile doctrinare ale colegilor de partid l-au facut sa renunte pentru moment la o alianta cu ApR.
Ci incapatanarea acestui partid de a sustine pentru prezidentiale candidatul propriu, Teodor Melescanu, intr-o vadita scadere de popularitate. Or, ar fi fost absurd ca Stoica sa-si urce in cap colegii de partid pentru a intra la remorca unui candidat care nu era o mana clar castigatoare.
In schimb, liderul PNL a reusit sa-l convinga pe Theodor Stolojan, unul dintre cei doi tehnocrati in crestere de popularitate, nu doar sa fie candidatul propriu al PNL pentru Cotroceni, dar sa se si inscrie in partid. In aceste conditii, participarea PNL la alegeri pe liste proprii este nu doar probabila, dar si posibil aducatoare de voturi mai multe decat in lipsa lui Stolojan.
Grozava lovitura pentru defuncta CDR, resuscitata si dusa mai departe de umerii greu incercati ai taranistilor! Care s-au opus vehement transformarii conventiei intr-o alianta cu locomotiva liberala, preferand ruperea aliantei. ai care au ramas fara candidat pentru prezidentiale, dupa ce Emil Constantinescu a renuntat, iar Mugur Isarescu le-a dat un raspuns evaziv, care numai acceptare nu este.
ai loviturile primite de taranisti nu s-au oprit aici. Intai cativa dintre liderii lor - chiar daca de linia a doua - au anuntat public ca merg cu Stolojan, si imediat dupa excluderea din PN?CD, s-au inscris, in direct pe micile ecrane, in PNL.
Probabil ca niste membri marcanti ai UFD - deocamdata singurul aliat al taranistilor - vor urma aceeasi cale. Apoi, organizatiile civice din fosta CDR, chemate sa ofere in cor o platforma de sprijin pentru nevoia de independenta a premierului Isarescu, nu au raspuns la unison. Unele au anuntat ca merg tot pe Stolojan, deci cu liberalii.
Unii dupa altii, diferiti membri fideli ai CDR-2000 isi exprima public dezacordul cu candidatul liberalilor pentru Cotroceni. Din pacate, chiar daca parerile lor ca politicieni sunt in deplina concordanta cu opiniile si principiile personale, aceste iesiri nu le sunt, politic vorbind, de nici un folos. Ba dimpotriva, le inchid usi dealtfel lasate deschise de Stoica.
Foarte interesanta este atitudinea acestuia din urma fata de premierul Isarescu, sustinut cu ferventa - numai sa vrea - de CDR-2000 pentru o eventuala candidatura la Presedintie. Liderul PNL nu s-a aratat nici o clipa ostil premierului; chiar daca nu a lui a fost ideea "Isarescu-presedinte", i-a pus fata in fata pe Stolojan si Isarescu si le-a propus ambilor sa candideze in numele PNL.
Stolojan insusi a incercat - dupa propriile relatari - sa-l convinga pe primul-ministru ca acesta ar fi mai potrivit pentru Cotroceni. Cum Isarescu n-a vrut sa se faca liberal cu acte in regula, Stoica s-a multumit, fara suparare, cu Stolojan. Pragmatismul lui Valeriu Stoica si-a spus si de aceasta data cuvantul, pentru ca, in definitiv, cei doi tehnocrati au o popularitate cam egala, acelasi fel de electorat si sunt cotati cu aproximativ aceleasi sanse de a-l invinge pe Ion Iliescu.
Stoica trebuia sa se asigure insa si ca personajul ales sa fie suficient de bine asociat cu PNL incat sa traga in sus partidul, iar pretentiile de independenta ale lui Isarescu nu puteau satisface perspectivele postelectorale vizate de liderul PNL.
ai totusi, principala problema preelectorala a lui Valeriu Stoica ramane o intempestiva candidatura a independentului Isarescu. Despre care nu se stie daca nu cumva este mai charismatic decat Stolojan. Il va ataca Valeriu Stoica pe Isarescu?
Probabil ca doar foarte voalat si incercand sa "sape" baza de sustinatori a acestuia, si asa destul de dezorientata. Deocamdata, i-a transmis subtil ca, si daca s-ar alege, ar fi izolat de Parlament, altfel spus de partidele politice.
Desigur, Valeriu Stoica are ceva opozitii doctrinare chiar in PNL. Dan Amedeu Lazarescu a spus ca va cere Congresului demiterea conducerii, pentru ca incearca negocieri cu Initiativa Social-Liberala. Stoica raspunde politicos, dar ironic: cum se face ca aceeasi oameni sustin candidatura lui Isarescu, vechi membru al GUVR, organizatie cu aceeasi paternitate ca si ISL?
Cat despre acuzatiile de deviere doctrinara de la dreapta catre centru si de la liberalism catre social-democratie, liderul PNL le raspunde cu acelasi pragmatism: ce este mai rau, sa ne aliem cu dreapta stangii sau sa lasam sa se refaca, la putere, stanga de acum zece ani, fostul FSN?
Ceea ce, in subtext, inseamna: e mai bine sa fim liberali puri in opozitie sau liberali mai putin puri, la guvernare? In definitiv, intr-o vreme si o tara in care nici un partid nu s-a comportat, la guvernare, conform doctrinei afisate, orice mixaje sunt posibile. Iar politica se joaca pe procente, fiindca degeaba ai doctrina, daca nu intri in Parlament.
Ramane acuzatia ca Stoica intentioneaza sa alieze, dupa alegeri, PNL cu PDSR. Fiind un tip ordonat, liderul PNL lasa problema aliantelor postelectorale pentru cand le-o veni vremea, adica dupa alegeri. Una peste alta, Valeriu Stoica a luat pe cont propriu conducerea destinului liberalilor - "prin noi insine", nu-i asa? - si pana acum nu i-a iesit prea rau.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
