Opinii

Cine judecă conduita (optimul) politicii monetare?

Cine judecă conduita (optimul) politicii monetare?

Autor: Daniel Daianu

24.08.2017, 15:39 233

Unele analize, comentarii ale unor analişti – inclusiv din băncile comerciale, apreciază că băncile centrale ar fi întârziate ca reacţie la mersul economiilor, că ar fi, cum se zice în jargonul de breaslă, “behind the curve” (în urmă curbei). Şi banca centrală a SUA (Fed-ul) este judecată uneori în acest fel, BCE de asemenea. Şi unor bănci centrale din afară zonei euro, din Europa centrală şi de Răsărit, li se aplică această evaluare. Se şi vorbeşte despre “ulii” (hawks) vs. “porumbei”(doves), o clasificare ce pare tot mai stranie în condiţiile ultimilor ani şi ale relaţiei între politici şi dinamică economiilor. Este de văzut ce merit au asemenea aprecieri, ce stă în spatele curbei de reacţie a politicilor monetare.

Cine stabileşte “curba” şi poziţionarea unei politici monetare?

Judecarea conduitei (stance-ului) unei politici monetare este o treabă complicată şi nu se poate rezuma la evaluarea strictă a gap-ului de inflaţie şi a celui de producţie - cum rezultă din modelele convenţionale ce folosesc regulă lui Taylor.  Analiza cantitativă se cuvine să fie combinată cu judecăţi calitative; şi nici atunci nu pot fi rezolvate dileme, compromisuri (trade-offs). Trebuie spus că supra-reacţii (ca timing şi intensitate) pot fi inadecvate, cum pot fi şi subreactii. Să ne gândim, de pildă, la mişcarea ratei de politică monetară a BCE în 2009. Sau la decizia de politică monetară a Riksbank (banca centrală a Suediei) în 2011; exemple pot continuă. 

Conduita unei politici monetare este de judecată în contextul în care există, adesea, divergenţe de interese între grupuri sociale, sectoare din economie, între cei care economisesc şi cei care se împrumută (ce pot fi şi investitori), etc. BCE are în vedere în deciziile sale şi relaţia între ţări creditoare şi ţări debitoare în zona euro, în condiţiile în care ciclurile economice pot revela discrepanţe considerabile.  “Curba” emerge din mediul economic, dar nu este clară (este mai degrabă fuzzy) fiind învăluită de aproximaţii şi incertitudini;  alura ei depinde de evaluări cantitative şi interpretări calitative, iar ultimele nu au cum să fie omogene.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO