Deşi retailerii alimentari au dat asigurări în mod repetat că au stocuri, în mai multe grupuri de Facebook circulă mesaje care pretind că rafturile unor magazine sunt goale. Aceste mesaje ajung să aibă sute de like-uri, comentarii şi distribuiri în grupuri care au chiar şi peste 700.000 de membri.
Mesajul de mai jos a fost postat în două grupuri de Facebook diferite, de două conturi de Facebook diferite, la distanţă de câteva ore unul faţă de celălalt.
Ce ridică întrebări este experienţa descrisă, care pare a fi aceeaşi - doar că unul dintre utilizatori ar fi avut „câine”, iar celălalt „pisică”:
Al doilea set de mesaje care circulă prin social media - o făceau şi înainte dar prezenţa lor s-a accentuat în ultimele săptămâni - aduce un discurs critic la adresa UE.
Spre exemplu, în doar câteva minute de plimbat în grupuri de Facebook care au chiar şi peste 700.000 de membri, am descoperit mesajele de mai jos:
Unele dintre mesaje, chiar dacă propagandă sau nu, încurajează o mentalitate de tip pirat, anti-autorităţi, anti-reguli şi care doar încurajează confuzia. Iar altele chiar ar trebui pedepsite. Pentru că oamenii chiar ar trebui să stea în casă.
Dacă ascultăm autorităţile, pandemia va trece, iar din punct de vedere economic dezinformarea face la fel de mult rău ca lipsa de acţiune, deci educându-ne şi muncind, vom gestiona şi criza. Există viaţă după COVID-19 şi există chiar alegeri electorale curând, ceea ce înseamnă că vom simţi şi mai mult presiunea propagandei online.
Cum a evoluat fenomenul în alte părţi
Nu ştiu câţi dintre români au auzit vreodată de conspiraţia poreclită „Pizzagate”.
Pentru cei care nu ştiu, atunci când au început alegerile electorale în SUA în 2016, propaganda online începuse să cuprindă în mod convingător spaţiul cibernetic, ceea ce a dat naştere la multe teorii false.
Una dintre teoriile false care au luat naştere în comunităţi precum cele de pe Reddit a fost cea a Pizzagate.
Practic, zeci de mii de oameni au interpretat şi reinterpretat mail-uri atunci ajunse publice ale candidatei Democraţilor, Hillary Clinton, până când au născocit o teorie legată de o mică pizzerie din Washington DC: Hillary Clinton, împreună cu alţi Democraţi şi cu George Soros fac trafic cu minori din subsolul unei pizzerii.
Conspiraţia care s-a conturat în jurul localului Comet Ping-Pong a generat un comportament în care oamenii trimiteau mesaje angajaţilor sau îi sunau în care îi ameninţau că vor fi omorâţi.
Dezinformarea a culminat într-un eveniment la care nimeni nu se aştepta: Un bărbat din Carolina de Nord, numit Edgar Welch, a intrat cu o armă în pizzerie şi a început să caute copiii „ascunşi în subsol”.
Bineînţeles că nu a găsit nimic.
Lecţia Cambridge Analytica
Dacă până acum 4-5 ani acestea puteau fi considerate teorii, alegerile din SUA din 2016 au schimbat pentru totdeauna percepţia despre puterea fake news şi a reţelelor online de propagandă.
Faimoasa anchetă Mueller a stabilit că ruşii au interferat cu alegerile din SUA şi că aceştia ar fi vinovaţi atât pentru atacul informatic prin care mail-urile candidatei Hillary Clinton au ajuns publice, cât şi pentru o pânză masivă de dezinformări – care au fost recunoscute şi de comisiile speciale din Congresul american.
Cambridge Analytica – controversatul scandal care a scos la iveală că Facebook le permite terţilor să îţi colecteze datele, care ajung mai apoi în maşinării electorale complicate – a arătat tuturor puterea propagandei: 87 milioane de utilizatori afectaţi.
De ce contează? Pentru că atunci când va fi nevoie să iei următoarea decizie, ea nu va mai fi atât de mult a ta, personală, pe cât ţi-ai dori. Sau va fi bazată pe informaţii false - deci e imposibil să fie decizia corectă
Alexander Nix, fostul executiv al Cambridge Analytica s-a lăudat peste tot şi cu faptul că i-a convins pe britanici „să Brexit”, şi cu faptul că i-a făcut pe americani „să Trump”.
Cum a reuşit să facă asta? Firmele care au gestionat campania online pentru a-l scoate pe Donald Trump preşedinte au lucrat cu circa 5.000 de seturi de date despre fiecare american „indecis” – adică cel care putea fi convins să voteze într-o direcţie sau în alta, sau deloc.
În documentarul Aftertruth, realizat de Brian Steller, jurnalist CNN, profesorul de studii juridice Yochai Benkler de la Harvard a spus că: „Unul dintre cele mai importante obiective ale propagandei – de la cea din Rusia şi până la cea din SUA – este aducerea oamenilor în această stare de dezorientare, făcându-i să se îndoiască de faptul că ar există măcar un adevăr”.
