Într-un context geopolitic extrem de complicat, marcat de tensiuni regionale, incertitudine economică şi presiuni asupra finanţelor publice în multe state europene, dezbaterea bugetului de stat reprezintă momentul în care România ar trebui să îşi clarifice priorităţile şi să confirme direcţia economică.
În mod ideal, bugetul este rezultatul unui proces matur de analiză: strategie, scenarii, evaluarea riscurilor şi alocarea responsabilă a resurselor. În practică însă, aşa cum observăm la TV, dezbaterea bugetară ajunge să fie percepută mai degrabă ca o confruntare de ultim moment decât ca un exerciţiu strategic. Mai degraba un moment bun pentru cresterea vizibilitatii; un moment pentru “personal branding”.
În mediul corporativ, lucrurile sunt clare. Bugetul anual este construit de echipa executiva, sub coordonarea CFO-ului, în luni de analiză şi validat printr-un proces riguros. Boardul verifică dacă bugetul reflectă strategia, dacă ipotezele sunt realiste şi dacă alocarea capitalului este coerentă cu obiectivele pe termen lung. Bugetul este, în fond, cea mai concretă expresie a strategiei unei organizaţii. În companii, el arată unde se investeşte, unde se reduc costurile şi ce proiecte sunt considerate esenţiale pentru viitor. De aceea, boardurile tratează aprobarea bugetului ca pe una dintre cele mai importante decizii ale anului, iar CFO ul, arhitectul principal in acest proces, are rolul cel mai important.
Acelaşi principiu ar trebui să fie valabil şi în guvernanţa publică. Bugetul unui stat este mai mult decât un tabel cu venituri şi cheltuieli. Este documentul care arată cum sunt prioritizate infrastructura, educaţia, sănătatea sau securitatea economică. Similar, arhitectul principal al bugetului de stat este Ministrul Finantelor, leaderul cu rolul critic in constructia bugetului, avand toate datele si informatiile necesare.
În funcţie de contextul economic, anumite arii sunt prioritizate mai mult decât altele. Sunt ani în care accentul cade pe investiţii, ani în care protecţia socială devine prioritară şi alţi ani în care consolidarea fiscală devine inevitabilă. Aceste alegeri influenţează direct şi mediul de business. Când investiţiile publice cresc, beneficiază sectoare precum construcţiile, infrastructura sau industriile conexe. Când accentul cade pe majorarea veniturilor populaţiei, creşte consumul şi, foarte probabil, o parte din acest consum se reflectă şi în creşterea importurilor. Si multe astfel de corelatii, cu implicatii foarte clare!
În companiile serioase, investiţiile se planifică pe termen lung, iar stabilitatea cadrului bugetar contează mai mult decât orice ajustare punctuală. În acest an, într-un context economic european mai fragil, cuvântul care ar trebui să definească cel mai bine abordarea bugetară, atat in mediul privat cat si la stat, este prudenţa. Prudenţa, dublată de claritate strategică şi disciplină instituţională, reprezintă un semn de maturitate extrem de necesar.
Si sa nu uitam ca nu doar noi, cetăţenii României, urmărim acest proces televizat, ci şi instituţiile financiare internaţionale, agentiile de rating si investitorii strategici. Acesti actori analizează cu atenţie impactul asupra deficitului bugetar, asupra altor indicatori macroeconomici si vor lua decizii care ne vor afecta pentru multi ani. Să avem lideri politici înţelepţi!
Ciprian Ladunca este Managing Partner LCL Advisory, Membru de Board in diverse companii si Presedinte al Comitetului de Guvernanta Corporativa, Amcham Romania.
