În boarduri, în comitetele de audit, de nominalizare sau în întâlnirile cu investitori, discutăm frecvent despre competenţele tehnice ale unui CEO: viziune strategică, execuţie, performanţă financiară, leadership intern. Dar mult prea rar discutăm despre dimensiunea externă, comunitară, a rolului de CEO – cea care transformă un executiv performant într-un “lider complet”.
Trăim într-o epocă în care graniţele dintre business şi societate sunt tot mai fine. Reputaţia unei companii nu mai este construită doar pe EBITDA, ci şi pe cât contribuie ea şi liderii ei în afara zidurilor corporatiste. În acest context, devine clară nevoia unui profil mai larg: CEO-ul implicat în comunitate, conectat cu mediul profesional, deschis către iniţiative civice şi prezent în ecosistemul economic naţional şi internaţional, în special pentru companiile mari, dar nu numai.
În contextul politic şi economic actual, observăm implicarea liderilor din business, voci serioase, cu un singur interes: bunăstarea românilor si a României. Vocile lor se aud atât individual, cât şi prin platforme de comunicare, camere de comerţ, asociaţii de business, think-tank-uri etc. Agregarea lor dă un semnal puternic pentru decidentul politic. Important este ca aceste semnale să fie ascultate şi considerate. Ele vin din experienţă, profesionalism, dar şi din buna guvernanţă a companiilor şi organizaţiilor pe care le reprezintă, fie ele româneşti sau globale.
Este important de menţionat că un CEO aflat la început de drum trebuie să se concentreze, în primul rând, pe compania sa: pe echipă, pe rezultate, pe o guvernanţă solidă. Doar după ce aceste fundamente sunt bine aşezate, implicarea externă devine nu doar posibilă, ci şi necesară. În mod realist, acest moment apare, de regulă, când compania a depăşit faza de construcţie operaţională, are angajaţi performanţi, un nucleu de management cu senioritate şi o capacitate clară de delegare.
Pentru un CEO experimentat, conectarea cu exteriorul nu mai este un lux, ci o responsabilitate strategică. Iar această implicare are o ordine firească: poate începe cu participarea activă în asociaţii profesionale sau de industrie, implicarea într-un ONG sau într-o cauză legată de activitatea companiei, în camere de comerţ sau în platforme economice internaţionale şi, în timp, cu participarea în consilii consultative de tip “advisory board” sau în boarduri externe. Este un parcurs care reflectă atât maturitatea companiei, cât şi pe cea a liderului.
Din experienţa mea directă, dar şi lucrând alături de executivi din industrii diverse şi participând activ în boarduri, am văzut cât de mult poate beneficia un lider prin această deschidere. Vorbim despre transformări reale: în stilul de leadership, în claritatea deciziilor, în modul în care se face managementul riscului sau al reputaţiei. Un CEO implicat extern aduce în companie perspective proaspete, bune practici testate în contexte diferite şi modele de guvernanţă aplicate cu sens, nu doar formal. Participarea într-un ONG, într-o asociaţie profesională sau într-un alt board îl obligă să asculte mai mult, să negocieze, să înţeleagă ce înseamnă stakeholderi diverşi, fără control ierarhic. Iar acest exerciţiu este nepreţuit pentru activitatea de bază din companie. Implicarea în afara companiei devine o investiţie care îmbunătăţeşte nu doar CEO-ul, ci şi echipa lui. Ridică nivelul de leadership în companie, inspiră middle managementul şi creează o cultură a conectării.
Pe lângă valoarea internă, implicarea externă are un efect clar şi măsurabil asupra brandului companiei. Vizibilitatea, credibilitatea şi încrederea cresc odată cu profilul public al liderului. Un CEO activ în afara companiei nu doar că inspiră, ci transmite un mesaj puternic: compania este parte dintr-un sistem mai mare, înţelege ecosistemul în care funcţionează, contribuie la el şi îl modelează. În companiile mari, deja mai mulţi lideri sunt implicaţi în viaţa exterioară a companiei: membri din board, alături de CEO, CFO, COO şi alţi executivi seniori.
Este, de asemenea, profund util pentru România ca liderii săi cei mai valoroşi, executivi cu experienţă solidă, competenţe validate şi echipe puternice, să se implice în afara companiilor lor. Efectul este multiplicator. Prin prezenţa lor în alte organizaţii, boarduri, iniţiative civice sau platforme economice, aceşti lideri transmit cultură, know-how, încredere şi standarde ridicate. Influenţează nu doar strategiile unor entităţi, ci şi modul în care este perceput leadershipul în România. Contribuie la profesionalizarea ecosistemului de business şi devin un reper real pentru generaţiile următoare. Iar societatea românească, în ansamblu, are de câştigat prin transparenţă, coerenţă şi o economie guvernată mai matur.
Pe parcursul carierei mele am fost inspirat de astfel de executivi, preşedinţi de bancă sau lideri ai unor organizaţii care s-au implicat activ în comunitate, au dezvoltat ONG-uri de calitate, au adus în România experienţa unor organizaţii internaţionale, au oferit mentorat şi s-au implicat în boarduri externe. Profesionişti care m-au inspirat, dar care, în primul rând, au dovedit că sunt oameni cu un simţ civic foarte bine dezvoltat. Am aflat ulterior cât de mult munceau, cât timp personal investeau în lungi întâlniri de board care începeau şi la ora 19:00 şi se terminau târziu în noapte, câte weekenduri erau dedicate evenimentelor de caritate şi cauzelor comunitare. Dar efortul lor a meritat, atât direct, cât şi indirect, cel puţin pentru că au inspirat zeci de tineri executivi.
Am întâlnit şi lideri remarcabili care, după ce au descoperit oportunităţi dincolo de limitele organizaţiilor în care activau, au avut curajul să pornească pe calea antreprenoriatului, construind iniţiative cu un impact real şi multiplicator în economie. Astfel de alegeri ne arată că deschiderea către noi orizonturi poate fi nu doar benefică, ci transformatoare, atât pentru individ, cât şi pentru societate. Însă, dincolo de reuşite şi titluri, rămâne o constantă esenţială: echilibrul între viaţa profesională şi cea personală. Pentru că, în cele din urmă, ceea ce suntem cu adevărat nu se măsoară în funcţii sau rezultate, ci în calitatea relaţiilor noastre, în prezenţa acordată celor dragi şi în capacitatea de a ne păstra autenticitatea, indiferent de rolurile pe care le jucăm în lume.
Din fericire, în România avem “lideri compleţi”: arhitecţi ai guvernanţei corporative, inovatori sociali, exemple clare de urmat şi catalizatori de încredere. Iar dacă ne dorim un mediu economic sănătos şi un capital privat matur, avem nevoie de cât mai mulţi profesionişti vizibili, conectaţi şi implicaţi. Sper ca, în viitor, când aceşti lideri nu vor mai fi activi în zona de business, să fie prezenţi în zona guvernamentală sau parlamentară, astfel încât să vedem dezvoltări similare şi într-un mediu care acum este, poate, “prea închis”, în care au pătruns şi au rezistat prea puţini lideri de business. Sper ca noul context politic să devină atractiv. Să avem succes împreună!
Ciprian Lăduncă este Managing Partner LCL Advisory, membru de board in diverse companii şi Preşedinte al Comitetului de Guvernanţă Corporativă AmCham România.
