Opinii

Competiţia globală şi riscul geopolitic ca invitaţie la acţiune naţională inteligentă

Opinia specialistului

Competiţia globală şi riscul geopolitic ca invitaţie...

Autor: Radu Magdin

26.11.2020, 11:55 337

Astăzi, companiile şi mai ales multinaţionalele operează într-unul dintre cele mai complicate şi complexe medii politice şi economice internaţionale din istoria modernă.

Războaie comerciale, decuplare economică, autonomie strategică, regionalism, naţionalism, unilateralism. Acestea sunt unele dintre cuvintele pe care le-am tot auzit în ultimii ani. Mai mult, în contextul competiţiei dintre marile puteri, a pandemiei COVID-19, erodării cooperării internaţionale, dar şi a acţiunilor şi discursului liderilor populişti aflaţi la putere, am început să şi simţim consecinţele unui mediu internaţional tot mai puţin deschis către cooperare.

Alegerea lui Joe Biden ca viitor preşedinte al Statelor Unite ar putea schimba tacticile folosite la vârful politicii americane faţă de China, dar este greu de crezut că va dispărea competiţia la nivel strategic. Mai mult decât atât, prezenţa record la vot a americanilor care au votat ca Trump să nu rămână la putere trimite un mesaj despre modul în care cetăţenii au reacţionat la strategia preşedintelui de a gestiona crizele interne, precum şi la abordarea politicii sale externe. Aşa cum s-a tot remarcat în analizele pre- şi post-alegeri, nu politicile sunt cele care l-au îngropat pe viitorul fost preşedinte, ci stilul său, felul în care a înţeles să-şi susţină interesele. Nu va fi deci uşor pentru Biden să renunţe la unele decizii ale lui Trump, iar relaţia cu China este un exemplu. Evident, pot fi nuanţe, alte tactici, dar competiţia va rămâne. Totodată, o nuanţă la cele de mai devreme: Trump a recuperat mult faţă de sondaje, care îl dădeau pierzator la o distanţă mai mare. 

Nu mai surprinde probabil pe nimeni daca spunem că, din ce în ce mai acut, considerentele geopolitice sunt prioritare pe agendele companiilor de evaluare a riscurilor. Tensiunile dintre Washington şi Beijing, incertitudinea existentă asupra peisajului politic sau transformarea globalizării, toate implică faptul că multe companii internaţionale sunt prinse la mijloc, fie că sunt ţinte directe sau doar daune colaterale. Politicul a ajuns din nou să dicteze economicul, după câteva decenii în care ne învăţasem să fie exact invers.

Din acest motiv, multinaţionalele au trebuit şi trebuie să se adapteze, fiind în situaţia să ia măsuri cum ar fi retragerea/repoziţionarea regională, diversificarea pieţei sau a aprovizionării, precum şi mutarea producţiei din regiunile riscante către zone care pot asigura mai multă predictibilitate şi deci mai puţine bătăi de cap şi mai mult profit. De exemplu, companii precum Alibaba, Tencent şi ByteDance se bazează pe consolidarea gateway-urilor globale în ţări precum Singapore. Mulţi alţii au fost nevoiţi să renunţe la planuri din cauza mediului geopolitic, cum ar fi Google şi Facebook şi planurile lor pentru un cablu submarin între Los Angeles şi Hong Kong. Şi companii precum HP, Dell Technologies, Microsoft, Amazon şi multe altele încearcă puternic să îşi diversifice producţia dincolo de China. Companiile şi-au pus resursele intelectuale şi financiare la bătaie pentru a nu fi ostaticul sau victima competiţiei dintre marile puteri.

Nu doar companiile americane sau chineze suferă consecinţele tensiunilor geopolitice. Cele din Europa, Australia, Marea Britanie, Canada şi, în general, toate multinaţionalele, lanţurile de aprovizionare şi pieţele deschise sunt afectate, într-un fel sau altul, de acest mediu geopolitic complex. Atentie insa pentru factorul politic si economic de la Bucureşti: lucrurile sunt mai nuanţate, iar nuanţele contează, existând o competiţie din 2021 pentru fiecare ban regional sau global. O simplă închidere de uşă pe fundal de stres geopolitic este o greşeală, caci nu ştii niciodată când marile puteri se înteleg tactic, chiar în competiţie strategică continuată, şi tu rămâi cu buza umflată, mai ales faţă de alte ţări din vecinatate, asta lăsând deoparte crearea de alte animozităţi gratis cu mari puteri. 

Mai precis, riscul geopolitic poate fi văzut si ca o invitaţie la negociere şi reducerea incertitudinii prin cooperare şi consolidare. Unii reuşesc, alţii mai puţin. De exemplu, în timp ce unele companii încearcă şi reuşesc să formeze legături sănătoase pentru a-şi spori rezistenţa colectivă, altele au rămas blocate într-un tango obositor, cum ar fi Qualcomm şi Huawei, pentru care a fost şi este dificil să găsească un echilibru de cooperare şi concurenţă benefic pentru ambele părţi ale negocierii devenite dispute. Dar, în ciuda panicii şi a zgomotului de fond, tranzacţiile au loc, iar companiile străine, cum ar fi companiile financiare americane precum Citi şi BlackRock, reuşesc să intre pe piaţa chineză. Cine are ochi sa vada vede ca in ciuda tensiunii aparente, are loc un tango intre capitale si companii din tari angrenate in competitia marilor puteri. Periodic capitalul cere pauze de la competitia politica, pentru a "respira" si, franc spus, "a mai face bani". Lecţia pentru Bucureşti este ca o abordare strict geopolitică sau securitară este pierzatoare, căci "banul contează", cu atât mai mult în criza care se va desfăşura, post electoral, în 2021, fiind nevoie de o consolidare bugetară. 

În prezent, investiţiile străine directe în România provin în principal din statele UE, peste jumătate provenind din top 4, din Germania, Austria, Franţa, Italia, potrivit raportului recent al Băncii Naţionale privind investiţiile străine directe. Şi deşi UE doreşte soluţii multilaterale şi este în căutarea unui punct comun, în acelaşi timp nu mai vrea să fie pionul jocului marilor puteri. E ceva legitim: UE e cel mai mare club comercial mondial şi nu are de ce să fie înghesuită în colţ. Deşi companiile europene nu sunt deloc imune în războiul comercial SUA-China, cei mai inteligenţi jucători, fie ei entităţi private sau state, vor încerca să valorifice situaţia actuală şi să obţină cote de piaţă sporite, mai multe oportunităţi şi uşi deschise. O abordare de blocare fără negociere în context, în unele din capitale, e una perdantă. 

Riscurile geopolitice şi competiţia dintre marile puteri oferă o serie de lecţii importante pentru toţi, iar cea esenţială se referă la o nevoie crescută de negociere, de un binom sănătos cooperare - competiţie. Aici, toţi actorii ar trebui să fie atenţi la ferestrele de oportunitate, precum relaxarea tensiunilor, atunci când există mai mult spaţiu de manevră. Competiţia geopolitică este mai mult decât un blestem sau o invitaţie la resemnare şi rupere de piaţa globală. Trăim vremuri interesante, să acţionăm inteligent, conştienţi de interesele noastre economice, căci la finalul zilei, dacă economie nu e, nimic nu e, orice guvernarea se zbate din colţ în colţ dacă nu are bani. 

Radu Magdin este analist si consultant global. Fost consilier de prim ministri in Romania si Moldova, Radu a lucrat 2007-2012 la Bruxelles la Parlamentul European, Euractiv si Google.

Articolele de tip advertorial publicate pe site-ul www.zf.ro sunt marcate cu (P), Advertorial, Articol cu continut publicitar sau Opinia specialistului

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO