Opinii

​​​​Mai poate fi considerat un credit „verde” de 100 mil. euro pentru un centru comercial care presupune trafic şi aglomeraţie? Un adevărat credit verde ar însemna 1.000 de credite de 100.000 euro pentru 1.000 de mici afaceri stradale

Opinie Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF

​​​​Mai poate fi considerat un credit „verde”...

Autor: Sorin Pâslaru

08.04.2022, 00:05 1632

Pandemia a lăsat moştenire o nouă modă: moda economiei verzi. Problema este însă cum devine realitate preocuparea pentru mediu şi sănătate în acţiunile companiilor, ale băncilor, ale statului şi ale oamenilor. Este bine că există o preocupare, dar să nu devină o simplă acoperire, iar treaba să meargă în continuare ca şi până acum.

Spre exemplu, au devenit o modă creditele verzi. Recent, un consorţiu de bănci mari de pe piaţa locală a anunţat o finanţare „verde” pentru dezvoltarea unor proiecte de retail, un fel de malluri mai mici, orizontale, în oraşe de linia a doua din România precum Târgovişte, Zalău şi Sfântu Gheorghe. Deci câteva zeci de milioane de euro pentru câte un centru comercial care să cuprindă

10-15 magazine, un hipermarket şi aşa numita zonă de food court. Acum, dincolo de respectarea unor noi condiţii ca să fie verde acest credit, întrebarea fundamentală este cât de verde şi lipsit de impact asupra mediului este un centru comercial în sine, care presupune trafic, parcări şi  aglomeraţie de oameni şi maşini. Sigur că se poate spune: „asigurăm prize pentru maşini electrice”, dar deocamdată toată lumea e de acord că în următorii 10-20 de ani 90% din parcul de maşini din România va fi constituit din maşini cu combustie internă, poluatoare.

Aspectul principal care nu este luat în calcul este potenţialul risc dat de aglomeraţia umană.

Este greu de acceptat, dar de acum încolo, în condiţiile globalizării accentuate, riscul pandemic care s-a manifestat şocant în ultimii doi ani trebuie luat în considerare când sunt proiectate noile clădiri de birouri, centre comerciale şi centre rezidenţiale.

Mult timp mallurile au fost închise tocmai pentru că presupun o mare aglomerare de persoane, în schimb magazinele de proximitate au rămas deschise.

„Stupurile” de persoane au asupra lor un risc care va fi decontat de toată lumea. Exact ca şi cum ai construi o clădire dintr-un material uşor inflamabil şi asiguratorul îţi cere să iei măsuri de protecţie sau îţi măreşte foarte mult prima de asigurare.

Aşa cum s-a demonstrat în realitate, magazinele din malluri au venit să ceară bani de la stat pentru acoperirea chiriei în momentul în care mallurile au trebuit închise. Ca urmare, de acum înainte statul trebuie să ia în calcul restricţionarea acestui tip de comerţ care presupune o aglomerare foarte mare de persoane, o densitate mare a traficului şi riscuri pandemice pe măsură.

Verde nu înseamnă doar poluare mai redusă, ci şi risc mai mic pentru sănătatea populaţiei. De acum înainte trebuie acceptat faptul că marile aglomerări comerciale sunt purtătoare de risc. Sunt legi ale fizicii şi ale biologiei care pur şi simplu nu pot fi ocolite.

Dacă o bancă vrea să dea un credit verde de 100 mil. euro pentru un mare centru comercial atunci să ştie că în niciun caz acel credit nu poate fi niciodată „verde”. Şi orice standard inventat de vreun institut nu face decât să acopere realitatea faptului că aceste centre comerciale de mari dimensiuni sunt de fapt o mare sursă de poluare: de trafic, de aer, fonic şi din punct de vedere al sănătăţii, aşa cum am arătat mai sus.

Este foarte greu de acceptat, modelele de business existente vor fi puse la grea încercare pentru toată lumea, atât pentru bănci, cât şi pentru companii, fonduri de investiţii şi pentru cei care oferă servicii acestora precum avocaţi, contabili, firme de marketing şi comunicare, inclusiv mass-media.

Bineînţeles că este mult mai simplu şi mai profitabil pentru toată lumea implicată să semnezi un deal de 100 mil. euro pentru un  mare centru comercial care aparent aduce un aer de modernitate – de fapt fiind doar o insulă de modernitate – decât să dai 1.000 de credite de 100.000 euro pentru dezvoltarea a 1.000 de afaceri stradale, în cartierele oraşului.

Ca să dai 1.000 de credite de 100.000 euro pentru 1.000 de afaceri precum magazine de fashion, băcănii axate pe producţie locală, cafenele, restaurante, gelaterii, magazine de bijuterii, de şosete, de blugi sau de articole sportive, înseamnă mult mai mult efort.

Însă aşa cum s-a demonstrat în pandemie, riscul pentru sănătatea publică este mult mai redus în comerţul stradal. Nu mai vorbim de impactul asupra mediului, dar şi pentru micii comercianţi şi pentru „sănătatea businessului” din oraşe precum Târgovişte, Sfântu Gheorghe sau Zalău.

Principala slăbiciune a economiei româneşti în ultimii 30 de ani este dezvoltarea insulară. Mari companii fac investiţii de zeci de milioane de euro, dar au legături slabe cu producţia locală. Sunt pur şi simplu platforme de asamblare pentru componente aduse cu tirurile şi care pleacă ulterior la export asamblate sau produse finale.

Similar, marile centre comerciale care „privatizează” strada au devenit un magnet pentru că totul pare feeric. Pe stradă e noroi sau praf, în mall e mereu aceeaşi temperatură, lumină, o feerie. E altă lume. Fără voia lor, oamenii, mai ales adolescenţii, sunt atraşi precum muştele la bec de acest tip de centre comerciale. Însă aşa cum am arătat riscurile sunt pe măsură, iar costurile sunt decontate tot de public, fie direct prin buget, cum s-a întâmplat în pandemie, când statul a trebuit să acopere pierderile retailerilor prezenţi în malluri, fie indirect prin poluarea produsă a aerului şi solului.

Sigur că e altfel un bonus de sute de mii de euro la un credit de 100 mil. euro pe care şi-l împart bancherii de investiţii, avocaţii şi restul celor implicaţi, însă trebuie acceptat că nu acesta este viitorul.

Deja riscurile sunt prea mari şi încet-încet toată lumea îşi va da seama că este doar o aparentă dezvoltare. Va fi un drum complicat, cu obstacole, cu mari dificultăţi şi pe parcursul căreia se va crea foarte multă adversitate, dar legile fizicii, ale biologiei şi ale vieţii, până la urmă vor învinge.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO