Piaţa construcţiilor din România continuă să se menţină pe un trend ascendent şi în anul 2020 în pofida contracţiei generale a economiei.
Paradoxal, poate, acest trend este efectul dezvoltării sectoriale sub potenţial care a avut ca principală cauză lipsa de finanţare în anii precedenţi.
Explicaţia acestui paradox constă în mai multe elemente dintre care cele mai importante se referă la decalajul de infrastructură existent în România dar şi de portofoliul locativ format, în mare parte, din construcţii vechi care necesita înlocuire.
Cu alte cuvinte, este mult de investit în infrastructura de bază, investiţii care nu se pot realiza fără construcţii. Este mult de investit în spaţiul locativ iar cererea este deosebit de ridicată odată cu apunerea perioadei „cutiilor de chibrit” şi a cartierelor muncitoreşti.
Sectorul construcţiilor este singurul sector economic care va încheia anul 2020 pe creştere economică, cu un aport de peste 7,8% din PIB ajungând la o valoare de 20 miliarde euro în acest an.
De altfel rezultatele pe primele şase luni ale anului 2020 arată o creştere cu 18,9% a volumului lucrărilor de construcţii faţă de primul semestru 2019. Pe obiecte de construcţii, ca serie brută, au avut loc creşteri astfel: lucrările de construcţii inginereşti (+29,6%), clădirile rezidenţiale (+18,5%) şi la clădirile nerezidenţiale (+5,3%).
Ce ne arată de fapt aceste cifre? Ne arată că discutăm despre un sector consolidat, bine structurat, echilibrat, cu o ofertă diversificată şi actualizată, cu potenţial de creştere în contextul unei cereri deosebit de ridicate.
Problema cea mai importantă-forţa de muncă
Un sector de doar circa 360.000 de angajaţi se confruntă cu un potenţial de cerere (investiţii publice şi private) care necesită cel puţin un număr dublu de angajaţi în următorii doi ani.
Există facilităţi fiscale însă acestea sunt bune pentru situaţia de acum. În schimb, dacă se doreşte ca cel puţin investiţiile publice să crească, este nevoie de investiţii masive în forţa de muncă, investiţii care nu pot exista fără facilităţi fiscale suplimentare, inclusiv reconversie profesională specifică.
Din punct de vedere structural piaţa construcţiilor, cu un număr de peste 76.000 de companii, este destul de echilibrată. Cele mai importante companii din industria de construcţii contractează proiecte mari de infrastructură, iar companiile medii şi mici care se ocupă de construcţii de ansambluri rezidenţiale, clădiri de birouri sau alte construcţii civile, însumează o valoare importantă din total. Ca să avem o imagine a structurii cred că este relevant să ştim că primele 10 companii din sector au o pondere de doar 6% în total cifra de afaceri sectorială ceea ne arată că ponderea cea mai însemnată este în zona companiilor mici şi mijlocii.
Evident, programele guvernamentale de tipul Prima Casa şi Noua Casă au avut şi au un efect stimulativ concret şi participă activ la ceea ce spuneam la începutul acestei Opinii, respectiv la fenomenul de înlocuire a parcului imobiliar existent.
În anul 2020, creditarea imobiliară a crescut cu 25% faţă de anul precedent iar acest aspect a consolidat tendinţa de creştere a sectorului de construcţii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
