Opinii

Cine contestă decizia premierului Cîţu de a îngheţa în 2021 salariile bugetarilor, să-şi aducă aminte de ideea economistului-şef al BNR de a se reduce săptămâna de lucru pentru cei de la buget de la 5 zile la 4 zile, ceea ce înseamnă scăderea salariilor cu 20%

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Cine contestă decizia premierului Cîţu de a îngheţa în 2021 salariile bugetarilor, să-şi aducă aminte de ideea economistului-şef al BNR de a se reduce săptămâna de lucru pentru cei de la buget de la 5 zile la 4 zile, ceea ce înseamnă scăderea salariilor cu 20%

Autor: Cristian Hostiuc

30.12.2020, 00:11 32765

Prima decizie economică bună a premierului Florin Cîţu şi a noului guvern a fost cea de îngheţare a salariilor bugetarilor pentru anul 2021 la nivelul pe care l-au avut în 2020.

Măsura luată peste noapte, pentru că înainte nu a ieşit nicio informaţie legată de această discuţie de luni din cadrul guvernului, începe să fie constată: întâi de primari, în frunte cu Emil Boc, edilul Clujului, apoi de sindicatele din sănătate şi învăţământ.

Emil Boc ar trebui să-şi amintească cum preşedintele Traian Băsescu a tăiat într-o oră, în mai 2010, salariilor bugetarilor cu 25% şi a majorat TVA de la 20% la 24% pentru că bugetul era într-o situaţie la fel de proastă, iar guvernului îi lipsea 1 miliard de euro.

Florin Cîţu nu a luat această decizie ca să-i pedepsească pe cei 1,24 de milioane de bugetari că nu au votat PNL-ul în alegerile parlamentare, ci PSD-ul sau AUR, ci că anvelopa salarială , aşa cum spun economiştii, a trecut deja de linia roşie, finanţele publice intrând într-o zonă extrem de periculoasă.

Noroc că este criză în toată lumea, iar marii creditori şi pieţele financiare înţeleg situaţia.

Conform execuţiei bugetare pe 11 luni din 2020, cheltuielile cu personalul plătit din buget au fost de 99,725 miliarde de lei, adică 9,5% din PIB-ul estimat la 1.050,5 miliarde de lei. Enorm.

Dacă aceste cheltuieli de personal nu scad la 7% din PIB, toată România va avea mari probleme, atât sectorul de stat, cât şi cel privat.

Cheltuielile cu asistenţa socială, adică pensiile, au fost de 128 de miliarde de lei, adică 12,2% din PIB.

Însumate, cele două categorii de cheltuieli bugetare înseamnă 227,7 miliarde de lei, sumă care reprezintă 78% din totalitatea veniturilor pe care le-a strâns statul în 11 luni din 2020, adică 290,6 miliarde de lei, care reprezintă 27,7% din PIB. Foarte puţin.

Bugetul de stat, adică finanţele publice ale României, nu pot exista la infinit cu această structură de venituri şi cheltuieli.

După 11 luni din 2020, deficitul bugetar a ajuns la 84 de miliarde de lei, reprezentând 8% din PIB. Cu puţin “succes”, în luna decembrie guvernul mai poate adăuga un deficit cuprins între 1% şi 2% din PIB.

Anul viitor, care se bazează pe o revenire a economiei de 3-4%, deficitul bugetar ar trebui să fie 7% din PIB, în scădere faţă de 2020 cu 2%.

Dar dacă revenirea economică nu se va realiza? Gândiţi-vă că guvernul şi-a asumat să mărească pensiile şi alocaţiile. Şi până să vină banii din Fondul de salvare al Uniunii Europene, guvernul ar trebui să cheltuiască el întâi banii pentru a plăti prelungirea şomajului tehnic, toate facilităţile fiscale acordate sectoarelor economice afectate de Covid, toate comisioanele şi subvenţionarea dobânzilor din programele de garantare şi de împrumut etc.

În 2020 guvernul nu a tăiat numărul de bugetari ci, dimpotrivă, acesta a crescut cu 20.000.

Anul viitor deficitul bugetar tot se va apropia de 100 de miliarde de lei, la fel ca în 2020, ceea ce va trimite Ministerul Finanţelor din nou pe pieţele financiare să găsească bani. La acest lucru se va adăuga şi refinanţarea datoriei care ajunge la scadenţă, care înseamnă undeva la 50 de miliarde de lei. Deci, în total, Ministerul Finanţelor are de găsit 150 de miliarde de lei, adică 15% din PIB.

România este tolerată de către Uniunea Europeană, FMI, marii creditori internaţionali, pieţele financiare interne şi internaţionale, agenţiile de rating cu această situaţie complicată a finanţelor publice. Dar această situaţie nu poate ţine la infinit.

Dacă măsura luată de premierul Cîţu, de îngheţare a salariilor bugetarilor este contestată, gâmndiţi-vă la ideea enunţată public, ce-i drept, în nume personal, de către Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale: Echilibrarea bugetului trebuie realizată prin creşterea veniturilor şi reducerea cheltuielilor. Iar o măsură de scădere a cheltuielilor bugetare este de reducere a săptămânii de lucru la buget, de la 5 zile pe săptămână la 4 zile, ceea ce înseamnă reducerea salariilor cu 20%.

El a mai spus că sectorul bugetar are salariile mai mari decât sectorul privat, ceea ce constituie o mare problemă.

Aşa că premierul Florin Cîţu a luat decizia să îngheţe salariile, să corecteze anomaliile şi excepţiile din politica salarială de la stat.

Eu sper, pentru binele economiei şi a businessului din România, să fie tare pe poziţie.

AFACERI DE LA ZERO