România s-a angajat in PNRR (probabil la sugestia unor ”consultanţi” de bine, angajaţi de BERD să ne pregătească ei documentele justificative) să implementeze ”mecanismul CfD”, drept care ”a înghiţit pe nemestecate” această idee (importată din UK, unde aceasta schemă a fost gindită pentru cu totul şi cu totul altceva- construcţia de centrale nucleare, pentru care statul n-are bani şi invită investitorii la participare).
Cum spuneam, Ministerul Energiei, în loc să analizeze în detaliu necesitatea şi impactul unui mecanism CfD (mai ales pentru eoliene si solare în SEN) a sărit peste asta şi a sărit şi peste recomandarea IFC-Banca Mondială, de a face mai întîi o analiză de cost minim (Least Cost System Planning), pînă la a decide dacă CfD merită şi aduce beneficii României sau nu !. Faptul ca CfD este finanţat de Comisia Europeana cu 3 miliarde de EUR, probabil că a ”înceţoşat mintea” diriguitorilor energiei din Romănia, argumentul fiind că, ”dacă se dau bani” orice se poate face.
NU ESTE AŞA!
şi in acest sens, vom demonstra această afirmaţie cu mijloacele şi datele tehnice aflate la dispoziţie.
BASELINE: Să luăm ca bază de plecare a analizei, rezultatele anului 2024, cu datele luate de pe site-ul Transelectrica de productii, consum, import si export (primul an in care România- ”hub energetic”- a reuşit ”performanţa” de a marca primul an in care ”hub”-ul a devenit importator net de energie electrică !. De acemenea, au fost luate ăn calcul şi preţurile pieţei PZU de-a lungul anului:
Din datele disponiblie, să construim Curba clasata productie/consum, unul din instrumentele relevante de analiză a sistemelor energetice complexe.
De unde se poate observa indubitabil ca suprafaţa albă din dreapta este mult mai mare decit suprafaţa eolienelor şi solarelor exportate din stinga (deasupra curbei clasate anuale de consum).
Pentru a avea imaginea completă, să trecem curbele din Fig.3, 4, prin Fig.1-şi obţinem CASH-FLOW-1.
Interpretarea cifrelor de mai sus, este urmatoarea:
-SEN (România, Opcom), produce energie electrică, atît cit poate (sursele tehnologice sunt indicate) şi plăteşte preturile pe tehnologie si combustibil
-Traderii, importă şi exportă energie electrică, atit cit e nevoie ( a se reţine că banii sunt la ei pentru ”serviciul pe care il prestează), iar ceva clarificări pot fi găsite mai jos asupra ”funcţionării pieţei”)
Ce observăm ?
-Total Operating Expenditures sunt sumele plătite de consumatorii din România: cca 29,99 miliarde Lei
-Importul este cca 4,99 miliarde MWh la preţul (cel mai mare !) de 724 Lei/MWh
-Exportul este cca 2.15 miliarde MWh la preţul (cel mai mic !) de 345 Lei/MWh
Adică: importăm cantitativ de 2 ori mai mult decit exportăm si plătim cam tot de 2 ori mai mult pe ce importăm decât exportăm. Adică, intr-adevăr suntem un ”Hub energetic”, un El-Dorado al Estului European. Sunt 40 de traderi din care numai 11 sunt pe aici prin România
SCENARIUL PRIN CARE SE INSTALEAZĂ 1500 MW, eoliene prin CfD
-Se pot considera rezonabil, aceleaşi conditii de productie is clima, (keeping all things equal)
-Sa vedem cum ar arăta SEN cu aceşti 1500 MW eoliene în plus
Să vedem, şi mai interesant, impactul financiar asupra SEN/României/Consumatorilor:
CASH-FLOW - 2
Ce constatăm:
-Exportul de Energie a crescut de 2 ori ! la 2,13 TWh la 4,27 TWh, iar preţul de export a crescut de la 345 Lei/MWh la 366 Lei/Mh (un business excelent pentru Traderi)
-Importul a scazut 20% la cca 4 TWh de la cca 5 TWh, fără Cfd, dar, pretul de import cu CfD, a crescut la 752 Lei/MWh, de la 724 Lei/MWh
- Ce este interesant este faptul că fără CfD, ”piaţa” din România plăteşte pentru energie electrică cca 29,99 miliarde Lei, iar cu ”beneficiile CfD, plăteşte mai mult – respectiv 30,81 miliarde Lei !
CONCLUZII:
1.Comisia Europeană alocă 3 miliarde EUR ”pentru investitori”, pentru exploatarea resurselor eoliene , din care România nu se alege cu absolut nimic !
2.Dacă însă s-ar fi alocat numai 1,5 miliarde EUR pentru Stocarea Tarniţa-Lăpuştesşti, 1000 MWe
Cu CHEAP Tarniţa s-ar fi obţinut rezultate diferite, net pozitive (redau doar concluzii):
Unde, faţa de scenariul Baseline, cu CHEAP Tarnita:
-Exportul a scazut la cca 2,6 TWh, iar pretul a crescut la 504 Lei/MWh
-Importul a crescut la 6 TWh de la 5 TWh, dar ptîretul de import a scazut la 481 Lei/MWh de la 724 Lei/MWh
-Per total, Consumatorul român ar fi plătit numai 29,3 miliarde Lei, in loc de 29,99 miliarde Lei (adică, mai puţin cca 0,69 miliarde Lei)
Logica economică in energie spune ca CfD trebuie stopat, iar fondurile de 3 miliarde EUR pentru schema suport, sa fie realocate, că tot ne plingeam ca Bruxelles-ul ne- impins de la spate să facem ce nu vrem,
