Cum a ajuns o aplicaţie chinezească de social media să pătrundă atât de puternic în mentalul românesc?
De aici şi în diaspora.
Sunt şi vom mai găsi multe explicaţii posibile pentru acest impact care s-a manifestat sub forma unui blitzkrieg, aşa cum l-a numit Cristian Hostiuc în opinia recent publicată în Business Magazin.
Una din primele explicaţii este că şi românii sunt oameni. Iar această aplicaţie, prin designul ei, reuşeşte să dea dependenţă, prin eliberarea de dopamină. Am auzit executivi români spunând că li se întâmplă să stea cu orele pe TikTok. Un actor cu intenţie şi bine pregătit, cu cercetări sociologice făcute pe audienţa ţintă, era şi va fi oricând uşor de anticipat că va profita de acest design.
A doua explicaţie este că românii sunt pregătiţi pentru o astfel de dependenţă digitală. De la frustrări, sărăcie, până la lipsa de educare digitală şi de multe ori a gândirii critice. O astfel de aplicaţie le oferă printr-o formă de escapism digital un mod de evadare dintr-o realitate greu de tolerat.
A treia explicaţie este că dezinformarea şi polarizarea produsă de algoritmii care acordă prioritate engagement-ului pot amplifica sau crea "bulele de filtrare", limitând expunerea la perspective diverse şi gândire critică.
Dar, în cele din urmă, suntem cu toţii români. Ultimul lucru de care avem nevoie acum este să judecăm binar: ei şi noi. Ar fi reţeta dezastrului.
Cine „există” fără TikTok?
„Practic, fără TikTok nu exişti” – este un citat din opinia menţionată.
Chiar aşa?
Cine nu există? Poate publicitarii, poate creatorii de conţinut de pe TikTok care fac bani din atenţia oamenilor.
Dar sătenii din Putna, care au votat masiv cu Călin Georgescu după ce şi-au instalat TikTok-ul abia acum 3 săptămâni, cum existau până acum?
Această întrebare ne obligă să reflectăm asupra valorilor noastre ca societate şi asupra modului în care definim „existenţa” într-o eră dominată de platforme digitale.
Un moment de trezire naţională
România traversează un moment critic, iar cei care citesc Ziarul Financiar sunt cel mai probabil oameni implicaţi în organizaţii, în business-uri, în ONG-uri. Înţeleg sistemele, înţeleg platformele.
Mulţi sunt pe LinkedIn şi se folosesc de acea platformă pentru business şi pentru carieră.
A fost foarte interesant să remarc în aceste zile o intensificare majoră a activităţii membrilor din România pe LinkedIn, dar şi mai interesant a fost să remarc vocalizarea comentariilor asumate anti-NATO şi UE a unor profiluri aparent reale.
Nicio platformă nu este cu adevărat în puterea noastră, dar noi avem puterea de a face ceva cu modul în care folosim platformele de social media şi atenţia noastră pe aceste platforme.
Responsabilitatea liderilor
Companiile trebuie să îşi educe angajaţii despre utilizarea responsabilă a platformelor sociale. Dacă mecanismele manipulării digitale nu sunt înţelese şi combătute, riscul este ca aceste companii – şi implicit economia României – să fie afectate grav într-un timp foarte scurt.
Liderii de business trebuie să devină influenceri
Ultimul Raport Edelman Trust at Work arată că angajaţii acordă mai multă greutate opiniilor liderilor lor decât celor venite din partea mass-media sau a guvernului – chiar mai mult decât social media. Asta înseamnă că liderii din business au o responsabilitate uriaşă: aceea de a comunica activ opinia lor despre ceea ce se întâmplă în societate. Leadership-ul nu este doar un curs sau un program pasiv; este despre acţiune. Liderii trebuie să fie prezenţi acolo unde angajaţii lor îi văd – pe LinkedIn sau alte platforme relevante – pentru a oferi direcţie şi claritate într-o lume tot mai confuză. Prin asumarea unui rol activ şi comunicare autentică, liderii pot contribui direct la educarea publicului şi la protejarea economiei pe care o susţin.
„Era o vreme când cei mai de succes CEO şi fondatori erau doar atât, relativ necunoscuţi clienţilor şi utilizatorilor produselor şi serviciilor lor. În 2024, însă, aceşti şefi de top sunt mult mai vizibili, iar unii sunt adevăraţi influenceri.”
De la LinkedIn la TikTok, numele şi vieţile directorilor executivi sunt din ce în ce mai vizibile, dar care dintre ei se dovedesc a fi cei mai influenţi? Scriam asta în primăvară, tot pentru Ziarul Financiar, într-o opinie cu titlul „De la CEO la Influencer - O nouă eră a leadership-ului?”
Ce s-a întâmplat pe TikTok?
Românilor le-au fost aruncate conţinuturi care i-au agăţat cu un simplu cârlig cu reverberaţii emoţionale – de la copiii plecaţi în străinătate, Dumnezeu, tricolorul, până la micul românesc – cu care li s-a atras atenţia, după care vortexul conţinuturilor similare care îţi hrănesc starea psihologică de flux devine o închisoare din care nu mai poţi ieşi singur.
Sună terifiant pentru că este.
Am trăit zilele acestea cu groaza întoarcerii la trecut. Nu mai avem timp.
Suntem pregătiţi pentru viitorul digital?
În final, TikTok nu este doar o aplicaţie – este o oglindă a vulnerabilităţilor noastre ca naţiune. Iar modul în care alegem să răspundem acestui fenomen va defini viitorul nostru.
Cosmina Coman este Managing Director al companiei Learning Pro, specializată în sprijinirea prezenţei companiilor pe LinkedIn prin programe de Employee Advocacy şi Social Selling.
