• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.4653
  • Leu / USD4.1988
Opinii

Creşterea economică este sustenabilă. Alta este problema

Creşterea economică este sustenabilă. Alta este problema

Autor: Cristian Socol

16 iun 2016 2464

Discuţii îndelungi pe tema sustenabilităţii creşterii economice a României la Conferinţa Politici economice pentru o creştere sustenabilă organizată marţi de Ministerul Finantelor Publice (o iniţiativă de salutat). Păreri pro şi contra, opinia majoritara fiind mai degrabă că procesul de creştere economică din România este nesustenabil, fiind bazat mai ales pe consum.

Încerc să demonstrez relativitatea afirmaţiilor legate de nesustenabilitate procesului de creştere economică folosindu-mă de câteva argumente. Arăt mai apoi că problema nu este cea legată de sănătatea creşterii economice ci de modul în care se distribuie această creştere economică şi de modul în care o parte mica din valoarea adăugată a bunurilor produse/servicii efectuate/lucrări prestate aparţine României (şi cât de sus suntem în lanţul de creare de valoare adăugată).

1. Sustenabilitatea creşterii economice nu este dată exclusiv de ponderea motoarelor consum/investiţii/export ci o relevanţă mai mare o are rata de creştere a productivităţii totale a factorilor(PTF). Cu alte cuvinte daca impartim factorii de productie în muncă, capital şi neofactori, putem spune ca tot ce nu intra la contributia capitalului si a muncii (cuantificabili, arată latura cantitativă a creşterii) includem la contribuţia PTF (latura calitativa a cresterii). Asadar tot ceea ce inseamna tehnologie, dezvoltarea infrastructurii, stabilitate financiară în sens larg, arhitectură investiţională matură, pieţe ale bunurilor, muncii şi capitalurilor funcţionale, intermediere financiară ridicată, capital uman, creşterea gradului de complexitate a afacerilor, uşurinţa de a face afaceri, inovare s.a.m.d toate acestea intră la contribuţia PTF. Aceasta dă calitatea creşterii economice, sustenabilitatea ei, mai degrabă decât impartirea consum/investiţii /export - structură care poate fi modificată organic de mediul privat dar şi prin programare economică orientativă prin politici publice. Conform Prognozelor Anuale ale Comisiei Europene, in 2012 România a avut o crestere procentuala fata de anul anterior de PTF de 1,7, Zona Euro de -0,8, în 2013 noi Ă2,8 Zona Euro stagnare, in 2014 noi Ă1,3 ei Ă0,3, in 2015 noi Ă2,9 iar ZE de Ă0,8 iar anul acesta Ă2,7 ei Ă0,6. Pentru 2017 aceeasi prognoză indică Ă2,1 ptr România şi 0,8 ptr Zona Euro. De necomentat.

2. Înteleg că îngrijorarea legată de creşterea economică este că va dura o perioadă scurtă, că se va risipi rapid. Păi pentru a vedea cât de durabilă este creşterea economică ne putem uita mai degrabă la metoda de formare a PIB (metoda valorii adăugate - cât vine din industrie, agricultura, servicii constructii..) şi nu la metoda consumului (cum se utilizează PIB pentru consum final,  investiţii şi export net). Şi dacă ne uităm aici observăm o pondere ridicată / consistentă a industriei, o revenire a constructiilor şi o dinamică pozitivă majoră a industriei de IT si comunicatii. Deci o repartizare rezonabilă a creării de valoare adăugată. Aici sunt niste probleme de concentrare, de insularizare şi încă o problemă de pondere a VAB creată/ produsă şi rămasă în România.

Imagini incredibile cu viaţa copiilor bogaţi din Dubai

Cum arată rusoaica de 23 de ani care a renunţat la cariera de economist pentru a ajunge cea mai frumoasă stewardesă din Rusia

 3. Am constatat că mai există o îngrijorare legată de cifre. Că 4,3% este prea mult. Că mai bine mergem cu 3% o perioadă mai mare de timp. Înteleg, ar trebui spus Nu mai consumaţi, nu mai investiti... Cum poate cineva să înteleagă această îngrijorare în condiţiile în care vede o rata de economisire la nivel maxim din anii 90 încoace? Cum să înţeleagă cei 8,5 milioane de români aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială sau cei 2,2 milioane români cu deprivări materiale severe că trebuie frânată economia, că mergem prea repede? Nu mai bine ne bazăm pe stabilizatorii automaţi (inclusiv pe bunul simt economic) şi pe capacitatea de ajustare a mediului privat? Sau nu mai bine putem frana supraincalzirea economiei - in cazul în care aceasta există - prin politici macro? Dacă rata de creştere a PIB potenţial este estimată de Comisia Europeană pentru România la 3,1% in 2016 si 3,4% în 2017 cu cat sa creştem? De ce să nu crestem cu 1 punct procentual peste, cu un exces de cerere agregată rezonabil şi care să pună factorii de producţie la treabă, stimulând astfel creşterea capacităţii de producţie într-o spirală pozitivă? Un exces de cerere agregată moderat influenţează pozitiv şi ieşirea din şocul deflaţionist, nu? A, da, dacă ne gândim că răspunsul ofertei agregate nu este pe măsura aşteptărilor ok, ce avem de făcut? Cum stimulăm producătorii să investească mai mult în tehnologie, să iasă pe pieţele externe, să aibă creştere organică prin diferenţiere pe verticală şi orizontală (să mărească calitatea şi să diversifice producţia), cum le reducem birocraţia, cum mărim flexibilitatea în mediul de afaceri?

4. Am mai auzit ideea - creşterea economică este bolnavă pentru că vine din politici prociclice. Ok, înţeleg că relaxarea fiscală şi măsurile de creştere a veniturilor populaţiei nu ar fi trebuit să fie luate. Pe fondul problemelor din Zona Euro din 2012-2014 si implicita plafonare a contributiei exporturilor la creşterea economică, ar fi trebuit să lăsăm economia să se sufoce, prinsă în cercul vicios creştere economică redusă - venituri mici la buget - taxe mai mari - creştere economică redusă. Ar fi trebuit să nu transferăm contributia dinspre motorul cerere externă către motorul cerere internă pentru a fi siguri că suntem total sincroni cu Zona Euro. Ar fi trebuit să nu avem încredere în mediul privat şi sa nu lăsăm lichiditate în economie pentru stimularea afacerilor. Ar fi trebuit să lăsăm TVA ul la 24%, să nu fi redus CAS ul şi sa nu fi crescut niciun venit. Trebuia să asistăm liniştiti la intrarea aproape certă a României în capcana venitului mediu, cu rate de creştere economică redusă, persistenţa sărăciei şi a precarităţii. Nu, cred că am ales bine implementarea politicilor fiscal bugetare.

5. Creşterea economică nu este bună pentru că a crescut consumul pe baza creşterii prea rapide a veniturilor populaţiei - sună o altă idee. Este adevarat creşte consumul cu doua cifre pe baza creşterii puterii de cumpărare a câştigului mediu an/an aprilie 2016/aprilie 2015 cu 16,1% iar la pensia medie cu 6%, dar de ce vedem doar partea neagră a lucrurilor? Indivizii consumă dar şi economisesc. Firmele au cerere pentru bunurile lor, au stimulente pentru a investi/a creşte calitatea. Stimulul creat de cerere agregată se vede urmat de creşterea ofertei agregate. Dacă nu se intampla asta trebuie de vazut - de ce firmele nu investesc, de ce nu iau credite pentru a face investitii, de ce ezită să crească capacitatea de producţie? Problema nu e că se măreşte consumul, problema este la frânele puse investiţiilor autohtone. De ce capitalul autohton este inca slabit, de ce nu se ridică din letargie?

De fapt problema nu este legată de sustenabilitatea creşterii economice văzută prin contributia consum/investitii export. Nu din cauza aceasta creşterea economică se va plafona in viitor.

România va intra în capcana venitului mediu din alte cauze. Prima, modul cum se imparte, cum se distribuie creşterea economică. Când la 1 euro produs in România doar 31% revine muncii iar 57% revine capitalului (ponderi inverse fata de tarile dezvoltate) poti să-ti imaginezi ca in curand vei ramane fara forta de muncă sau aceasta va fi rara, prost calificata şi fara asa numita productivitate (care de fapt depinde mai mult de inzestrarea tehnologica a muncii si nu de cat se munceste).

Cand vezi ca Romania are cele mai mari inegalitati de venituri / sociale din UE, te poti astepta in viitor la probleme de volatilitate economica, sociala, politica. Cand ai un model in care 15% castiga 85% din plusul d evaloare creat într-un an te gandesti daca nu cumva laşi pe cam multi în urmă, aceştia nemaifiind in stare sa contribuie la cresterea economică.

Cand te gandesti ca ai 10 judete care au 80% din economie si 70% dintre salariati (a se vedea detalii in analiza ZF) iti dai seama că rata de crestere economica se va plafona cu siguranta.

Si cand mai constientizezi ca VAB-ul produs intern are o pondere redusa, ca Romania serveste in mare masura ca lohn de forta de munca si ca pe lantul de creare de valoare adaugata suntem in primele faze, da, se poate ca procesul de crestere economica sa fie nesustenabil.

Da, se poate.

       

Principalele valute BNR - ieri, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1262
Ieri: 4.7559
Azi: 4.1988
Diferență: 0,1121
Ieri: 4.1941
Azi: 5.4653
Diferență: -0,2591
Ieri: 5.4795
Azi: 4.1953
Diferență: 0,2054
Ieri: 4.1867