Ca om de afaceri, indiferent dacă eşti de stânga sau de dreapta, vreu să trăieşti într-o ţară în care există clasă mijlocie şi putere de cumpărare pentru cât mai mulţi.
Cred că, în România, vom avea creştere economică fie ea şi modestă, în condiţiile în care în Europa, în perioada următoare, nu va fi criză.
Mai cred însă că modelul economic creat în România ultimilor 25 de ani este cel al unei economii a buncărelor.
Pentru a profita de forţa de muncă ieftină investitorii crează capacităţi de producţie pentru export care-şi primesc cea mai mare parte a inputurilor pentru producţie din străinătate. Altfel spus inputurile vin de la extern şi produsul final pleacă la extern.
Am avut creşteri spectaculoase ale exporturilor şi scăderi în nivelul de trai care au determinat milioane de români să plece din ţară în căutare de lucru.
Nu există o dezvoltare organică de lanţuri de creare a valorii interne care să antreneze în producţie cât mai multă forţă de muncă românească.
Succesul economic al investiţiilor străine, nu se difuzează către firmele româneşti şi angajaţii lor.
Nu este vina investitorilor. Ei îşi maximizează profitul în condiţiile în care, în principal lipsa de capital şi de infrastructură fac necompetitivă producţia subfurnizorilor locali.
Ajutoarele de stat au fost pompate pentru creare de şi mai multe buncăre. Acest lucru trebuie schimbat. Prioritatea în alocarea ajutoarelor de stat trebuie să fie constituirea de lanţuri româneşti de creare a valorii.
Nu este vorba numai de creştere pe bază de consum intern este vorba, în cazul României, de creştere pe bază de consum productiv intern.
Cea de a doua problemă gravă a modelului economic românesc, care face ca să nu avem creştere economică şi creştere în nivelul de trăi, este că dezvoltarea se bazează exclusiv pe producţia de “commodities”. Nu există producţie “high value added”.
Ar fi şi greu să existe, în măsura în care nu avem masă critică de producţie locală, bazată pe capital românesc, care să inoveze.
În context trebuie spus că protecţia proprietăţii intelectuale este “capital intensive” nu numai în ceea ce priveşte înregistrarea ei dar şi pentru apărarea ei în faţa atacurilor firmelor internaţionale care vor să-şi păstreze monopolul producţiei de înaltă tehnologie pe anume domenii. Este una din explicaţiile pentru care avem inventatori campioni dar nu producţie bazată pe invenţiile lor.
În orice ţara dezvoltarea lanţurilor de valoare locală s-a bazat şi pe investiţii guvernamentale. Bugetarea multianuală şi pe bază de proiecte este de esenţa pentru antreprenorii locali şi străini. Asumarea proiectelor, odată aprobate, indiferent de guvernare, trebuie să fie urmărită cu sfinţenie de instituţiile statului. În caz contrar consumul guvernamental se duce în consumul celor interesaţi în iniţierea proiectului respectiv, nu în nivel de trai.
Funcţionarul public trebuie stimulat să respecte legea dar şi să îşi asume reponsabilitati.
Suntem în situaţia în care am ajuns să facem licitaţii publice cu proceduri perfecte care nu produc decât contestaţii. Avem legislaţie contradictorie care pune judecătorii în situaţii imposibile dar avem şi soluţii definitive opuse, date de instanţe în acelaşi caz.
Avem funcţionari publici şi magistraţi care par corupţi, dar care sunt pur şi simplu incompetenţi. Practic nimeni nu-i poate sancţiona pentru prostie, lene sau incompetenţă.
Solidaritatea de breaslă s-a transformat în putere de negociere pentru a extrage rente de la mediul de afaceri şi de la societate.
Asigurători, consultanţi fiscali, notari, arhitecţi etc., şi-au introdus în legislaţie prevederi care nu au a face cu aquis-ul European, dar care se transferă în costuri pentru businessul din România.
Politicienii au devenit breasla cea mai costisitoare pentru mediul de afaceri şi pentru societate consumând resurse pentru a îşi rezolva problemele create tot de ei, care nu au nimic a face cu nivelul de trai al românilor.
În aceste condiţii creşterea economică se duce în principal în nivelul de trăi al grupurilor de interese care şi-au creat legislaţia adecvată.
Avem nevoie de un preşedinte puternic care să medieze între toate aceste grupuri de interese din societatea românească, cu un singur scop “creştere economică tradusă în creşterea nivelului de trai al românilor”
Florin Pogonaru- presedinte AOAR
