În 10 ianuarie 2022, Comisia Naţională pentru Piaţa de Valori Mobiliare (CNMV) din Spania a introdus norme privind publicitatea criptoactivelor prezentate ca obiect de investiţii, fără a mai aştepta adoptarea regimului general propus la nivelul UE pentru aceste active, arată Cristian Bichi în opinia publicată pe blogul Opinii BNR. Noile reguli, ce merg mult mai departe decât viitorul cadru european prin aceea că se adreseza şi influencerilor, se concentrează pe campaniile publicitare masive şi pe obligaţia de avertizare în privinţa riscurilor. La rândul său, autoritatea britanică de supraveghere a conduitei financiare (FCA) a anunţat, cu câteva zile în urmă, planuri de întărire a regulilor privind mesajele publicitare legate de criptoactive.
În anii recenţi, emiterea şi utilizarea criptoactivelor a cunoscut o puternică dezvoltare. Astfel de evoluţii generează diverse oportunităţi pentru participanţii la piaţă, dar şi riscuri legate de protecţia investitorilor şi stabilitatea financiară în absenţa unui cadru de reglementare de referinţă. Este un fapt evident că, în afară de unele prevederi de natura fiscală şi de prevenire a spălării banilor, nu se poate vorbi de existenţa unui regim legal pentru criptoactive în ţările UE. La acest moment, operaţiunile cu criptoactive nu sunt supuse unor reguli de transparenţă similare cu cele aplicabile produselor bancare şi de investiţii financiare, iar micii investitori nu sunt apăraţi de mecanisme specifice, cum ar fi controlul din partea unor autorităţi de supraveghere financiară sau reguli de protecţie a capitalului investit.
În septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat o propunere de regulament privind pieţele de criptoactive (Regulation on Market in Crypto-assets – MICA Regulation), ce se află, acum, într-un stadiu avansat de negociere şi se speră să fie adoptată în prima jumătate a acestui an. Propunerea defineşte conceptul de “criptoactive”, oferă o clasificare a acestora şi introduce reguli privind emiterea, oferirea către public, furnizarea de servicii şi prevenirea abuzului de piaţă pentru categoriile de criptoactive stabilite. De asemenea, noile reguli au în vedere să asigure nivele adecvate de protecţie pentru consumatori.
Până în prezent, operatiunile cu criptoactive în ţările UE s-au desfăşurat fără restricţii (importante). În general, autorităţile de supraveghere s-au mărginit la a atrage atenţia publicului asupra naturii înalt speculative a criptoactivelor şi asupra riscurilor asociate operaţiunilor cu acestea, cu indicarea clară a faptului că astfel de active nu intră în sfera lor de responsabilitate.
Ţările încep să strângă şurubul în privinţa publicităţii criptoactivelor
Cresterea preţului anumitor criptoactive a făcut ca acestea să devină foarte atractive ca obiect investiţional, interesul pentru acestea fiind amplificat ca urmare a numeroase campanii publicitare adresate publicului. Cel mai adesea, în cadrul acţiunilor de promovare nu au fost însă specificate (corect) riscurile implicate de criptoactive. În acest context, o serie de ţări UE au decis să nu mai aştepte ca instituţiile europene să reglementeze toate aspectele legate de criptoactive şi să acţioneze în privinţa publicităţii legate de acestea. În iulie 2021, în Franţa, un star TV a primit o amendă în valoare de 20.000 de euro pentru practici comerciale înşelătoare pe reţele sociale, după ce a promovat, pe Snapchat, servicii de formare pentru trading propuse de un site ce comercializa Bitcoin. Sancţiunea a fost aplicată pentru că vedeta a omis să menţioneze că acţiunea sa era remunerată de societatea ce gestiona site-ul respectiv şi pentru prezentarea investiţiilor în Bitcoin ca fiind foarte sigure. Entitatea care a dat sancţiunea nu a fost AFM, autoritatea de supraveghere a pieţei financiare, ci Direcţia generală pentru concurenţă, consum şi reprimarea fraudelor, din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor din Franţa, în baza legislaţiei privind protecţia consumatorilor. Cu această ocazie, Bruno Le Maire, Ministrul Finanţelor, a subliniat că influencerii sunt obligati să-şi informeze abonaţii că sunt remuneraţi atunci când fac promovare de produse. În Marea Britanie, autoritatea pentru controlul publicităţii (Advertising Standards Authority-ASA) a intezis recent câteva anunţuri publicitare pentru criptoactive întrucât “profitau în mod iresponsabil de lipsa de experienţă a consumatorilor şi pentru eşecul de a ilustra riscurile investiţiilor”.
Experienţa Spaniei: supraveghetorii preiau controlul asupra publicităţii pentru criptoactive
Spania devine un deschizător de drumuri în UE prin împuternicirea unei autorităţi de supraveghere financiară (Comisia Naţională pentru Piaţa de Valori - CNMV), să controleze piata publicităţii criptoactivelor, situaţie oarecum inedită atât timp cât autoritatea în cauză nu are competenţe de reglementare asupra activelor respective.
• reglementare autonomă
Noul model de supraveghere a fost făcut posibil prin introducerea articolului 240 bis în Legea Pieţei Valorilor Mobiliare, prin care s-au acordat CNMV competenţe în scopul de a supune controlului administrativ publicitatea criptoactivelor şi a altor active şi instrumente nereglementate de către actul normativ respectiv. În consecinţă, CNMV a emis Circulara nr. 1/10 ianuarie 2022 care cuprinde principiile şi criteriile cărora trebuie să se supună o astfel de activitate publicitară. Un element demn de reţinut este însă faptul că CNMV nu a extins asupra criptoactivelor regimul de control al publicităţii instrumentelor financiare prevăzut de legea pieţei de capital, ci a decis să emită o reglementare autonomă. De asemenea, trebuie subliniat că noua circulară nu reglementează produsele în sine, nici furnizorii de servicii şi serviciile legate de aceste active; ea tratează exclusiv cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească activitatea publicitară care urmăreşte oferirea activelor respective ca posibile investiţii. Circulara va intra în vigoare la o luna de la emitere, în data de 17 februarie 2022.
• obiectul reglementării
Circulara se adresează oricărei activităţi publicitare direcţionate către investitori sau potenţiali investitori din Spania în care se oferă sau se atrage atenţia, explicit sau implicit, asupra criptoactivelor ca obiect de investiţie. Se prezumă ca această condiţie e îndeplinită pentru un criptoactiv, definit în sensul Regulamentului MICA, atunci când “se promovează cumpărarea sa sau se face orice referinţă la rentabilitatea, preţul sau valoarea sa, actuală sau viitoare, care ar putea sugera o oportunitate de a investi în criptoactivul respectiv”.
Actul normativ emis de CNVM prevede şi o serie de excepţii în privinţa sferei sale de aplicare.
De exemplu, nu va intra sub incidenţa sa publicitatea privind criptoactivele care au calitatea de instrumente financiare conform legii pieţei de valori şi cele care prin caracteristicile şi natura lor nu sunt susceptibile a fi obiect de investiţie. Nu va fi luată în considerare nici publicitatea privind activele care sunt unice şi nefungibile (“non-fungible tokens” - NFT) cu alte criptoactive, când acestea reprezintă active colecţionabile, opere cu conţinut intelectual sau active al căror scop unic este utilizarea lor în jocuri sau competiţii, într-un mod în care nu vor fi oferite masiv ca simplu obiect de investitie. Circulara nu va afecta nici o serie de activităţi profesionale cum ar fi publicarea de “white papers” (documentaţia explicativă a unei emisiuni) sau alte publicaţii elaborate de analişti. Cu atât mai puţin, va fi afectată publicitatea privind seminarii tehnice, cursuri sau conferinţe despre criptoactive, care în niciun caz nu încurajează investiţia în acestea.
• persoanele supuse reglementării
Circulara stabileşte trei categorii de subiecţi cărora le este aplicabilă:
(1) furnizorii de servicii privind criptoactivele, atunci când realizează activităţi publicitare;
(2) furnizorii de servicii publicitare, în această categorie fiind incluse persoanele fizice care sunt percepute ca fiind influente (influenceri) sau experte în reţelele sociale sau în mediile de difuzare audiovizuala şi care prin programe de promovare sau contra unei remuneraţii “difuzează conţinut promoţional semnalând avantajele criptomonedelor ca investiţie”;
(3) oricare persoana fizică sau juridică, altele decat cele de mai sus, care realizează din iniţiativă proprie sau în contul terţilor activitate publicitară privind criptoactivele.
• controlul publicităţii
Prin intermediul circularei sunt introduse reguli privind conţinutul şi formatul mesajelor publicitare legate de criptoactive. Unele sunt comune cu cele deja existente pentru publicitatea instrumentelor financiare, dar la acestea se adaugă altele noi, speciale, ce au în vedere natura specifică a criptoactivelor.
Ca şi în cazul instrumentelor financiare, publicitatea privind criptoactivele trebuie să fie “clară, echilibrată, imparţială şi neînşelătoare”. Informaţia despre costul şi rentabilitatea unui criptoactiv trebuie să fie “clară, exactă, suficientă şi actualizată, într-o formă adecvată naturii şi complexităţii sale, caracteristicilor mediului de difuzare utilizat şi ale publicului ţintă căruia i se adresează”. De asemenea, circulara nu permite difuzarea de informaţii parţiale sau tendenţioase despre rentabilităţile trecute şi nici care să genereze asteptări disproporţionate. De exemplu, nu se vor putea include rentabilităţi pentru perioade inferioare celei de 12 luni.
În ceea ce priveşte principiile speciale, noua circulară impune ca toate comunicările comerciale să cuprindă informaţii relevante despre riscuri, pe lângă anunţul următor:
“Investiţia în criptoactive nu este reglementată, poate să nu fie adecvată pentru micii investitori şi se poate pierde în totalitate suma investită”.
Mesajul de avertizare de mai sus trebuie să fie într-un format şi într-o poziţie care să garanteze ieşirea în evidenta a acestuia în cadrul comunicărilor. În mesajele publicitare este obligatoriu să existe şi o legatură (link)/o trimitere către locaţia unde există informaţii suplimentare despre riscuri, cel puţin cele specifice precizate în anexa nr 2 a circularei (daca sunt incidente produsului în cauză).
• riscuri ale criptoactivelor
Riscurile specifice identificate de circulară pentru criptoactive sunt următoarele:
- natura lor de produse cu risc înalt;
- riscul tehnologic;
- riscul legal.
Potrivit circularei, criptoactivele reprezintă produse de risc înalt, întrucât investiţiile şi randamentele obţinute de pe urma acestora pot experimenta variaţii semnificative, în sus sau în jos, putându-se pierde întreaga sumă investită. Aceste active au un înalt risc operaţional şi de lichiditate, iar preţurile lor se obţin în absenţa unor mecanisme care să asigure corecta lor formare. Totodată, criptoactivele nu sunt acoperite de mecanisme de protecţie cum ar fi fondul de garantare a depozitelor sau cel de garantare a investitorilor.
Criptoactivele sunt supuse şi riscului tehnologic. În acest sens, CNMV consideră că “tehnologia registrelor distribuite se află încă într-un stadiu timpuriu de maturitate”, putând exista “slăbiciuni semnificative în funcţionarea şi securitatea lor”.
Nu în ultimul rând, criptoactivele prezintă riscuri legale, ce ţin de neclarităţile existente în privinţa regimului lor juridic. De exemplu, utilizarea criptoactivelor ca mijloc de schimb este încă foarte limitată şi nu există obligaţia legală de a fi acceptate.
• supravegherea activităţii publicitare
Circulara stabileşte instrumentele şi procedurile pe care le va putea utiliza CNVM pentru a exercita o supraveghere efectivă asupra activităţii publicitare legate de criptoactive.
Aspectul care iese cel mai pregnant în evidenţă este introducerea unui regim de comunicare prealabilă obligatorie pentru campaniile masive prin intermediul oricărui mediu de comunicare (inclusiv reţelele sociale), definite drept cele destinate către 100.000 de persoane sau mai mult. Totuşi, chiar dacă nu se află în prezenţa unor campanii masive, autoritatea de supraveghere poate să ceară comunicări prealabile şi altor persoane cărora li se aplică circulara, dacă considera necesar, dat fiind impactul pe care l-ar putea avea campaniile lor asupra publicului ţintă. Celelalte acţiuni publicitare rămân sub supravegherea CNMV, dar nu necesită comunicare prealabilă. Toate persoanele supuse prevederilor circularei vor trebui să menţină un registru cu informaţii şi documente specifice privind campania publicitara în curs şi cele realizate în ultimii doi ani.
Circulara cuprinde diverse proceduri, cu termenele corespunzătoare, în conformitate cu care CNMV poate solicita informatii, se poate opune iniţierii unei campanii publicitare sau poate solicita încetarea/rectificarea acesteia. De exemplu, campaniile masive trebuie comunicate CNMV cu cel puţin 10 zile înaintea lansării lor, prin transmiterea documentaţiei şi informaţiilor precizate în circulară. Neîndeplinirea acestei cerinţe duce la imposibilitatea continuării mesajelor publicitare din momentul constatării unei asemenea fapte, putând fi aplicate şi sanctiuni (de până la 300.000 de euro). Plecând de la acest ultim aspect, să reţinem că măsurile introduse prin circulară nu aduc prejudiciu, acolo unde este cazul, aplicării sancţiunilor prevăzute de legislaţia relevantă.
Reglementările descrise mai sus fac ca supravegherea CNMV să fie aplicabilă şi influencerilor, ale căror recomandări de investiţii, din ce in ce mai frecvente, au devenit una din principalele îngrijorări ale autorităţii spaniole de supraveghere a pieţelor de capital.
Marea Britanie: o altă autoritate de supraveghere financiara ce se pregăteşte să acţioneze în privinţa reclamelor privind criptoactivele
La inceputul acestui an, autorităţile guvernamentale britanice au anunţat că Financial Conduct Authority (FCA), o autoritate de supraveghere financiară, va prelua de la Advertising Standards Authority (ASA) activitatea de supraveghere a publicităţii privind criptoactivele. În acest context, potrivit ziarului Financial Times[vii], FCA are în vedere să întărească regulile privind publicitatea investiţiilor cu risc înalt, una din măsuri urmând a fi includerea în advertoriale a unui mesaj de avertizare “Nu investi dacă nu eşti pregătit să-ţi pierzi toţi banii investiţi” în locul frazei utilizate în prezent “capital supus riscului”. Noua abordare privind supravegherea publicităţii criptoactivelor necesită însă legislaţie aprobată de Parlament, situaţie ce poate duce la întârzieri în aplicarea sa.
Concluzii
În ultima perioadă, piaţa criptoactivelor s-a dezvoltat puternic la scară mondială. Pe acest fundal, în numeroase ţări, se constată folosirea în creştere a serviciilor influencerilor pentru promovarea acestei clase de active, întrucât recomandările lor, de regulă, influenţează semnificativ comportamentul economic al abonaţilor (“followers”) şi fanilor lor. Prin urmare, este important ca, în comunicările lor publice, influencerii să prezinte corect riscurile şi randamentele implicate de investiţiile în criptoactive şi ca autorităţile guvernamentale să dispuna de instrumente adecvate pentru a combate publicitatea incorectă sau chiar înşelătoare. În vederea întăririi protecţiei consumatorilor, ca un prim pas, Spania a reglementat publicitatea criptoactivelor, în rândul persoanelor supuse noilor prevederi fiind incluşi şi influencerii. Ţinând cont de riscurile potenţiale în creştere implicate de criptoactive, o astfel de acţiune este oportună şi ea poate servi, în diversele sale aspecte, ca inspiraţie pentru alte ţări. Totodată, măsurile din Spania par să anunţe apariţia unei noi paradigme, după cum demonstrează şi cazul Marii Britanii, şi anume preluarea controlului publicităţii criptoactivelor de către autorităţile de supraveghere financiară.
