• Leu / EUR4.7205
  • Leu / GBP5.2885
  • Leu / USD4.1484
Opinii

Cristian Hostiuc, ZF: Modelul Lis, cel mai performant model economic din România la ora actuală: 1 milion de tineri (15-34 de ani) nu sunt la şcoală şi nici nu muncesc. Unde sunt la ora 8 dimineaţa? Îi găsiţi în sălile de jocuri, cu o cafea şi o bere în faţă, jucând la 2 sau 3 păcănele simultan

Cristian Hostiuc, ZF: Modelul Lis, cel mai performant model economic din România la ora actuală: 1 milion de tineri (15-34 de ani) nu sunt la şcoală şi nici nu muncesc. Unde sunt la ora 8 dimineaţa? Îi găsiţi  în sălile de jocuri, cu o cafea şi o bere în faţă, jucând la 2 sau 3 păcănele simultan

Autor: Cristian Hostiuc

24 mar 2019 8092

La începutul lunii decembrie, la 8.45 dimineaţa, stăteam în faţa unei bănci aşteptând să se deschidă.

Pentru că era foarte frig afară, bătea şi vântul, am intrat într-o sală de jocuri care se afla lângă bancă (modelul actual stradal), să mă încălzesc, nu să joc. Sala de jocuri era deschisă de la ora 7.00, că m-am uitat pe programul de funcţionare.

Mă aşteptam să fiu singur, dar şocul meu a fost că jumătate din sală era deja plină la ora 8.45, de tineri între 20 şi 30 de ani îmbrăcaţi modern, cu blugi conici, strâmţi pe picior, scurţi, astfel încât să se vadă glezna goală, adidaşi tip New Balance coloraţi (dacă pot face această alăturare), care se poartă cu ciorapi albi, scurţi până în gleznă. Fiecare avea alături o vestă sau o geacă de fâş de tip Moncler.

În mod cert aveau BMW sau Audi afară, cred că de Duster sau Logan n-au auzit în viaţa lor.

Erau îmbrăcaţi în tricouri inscripţionate, cu muşchii la vedere. Erau tunşi modern (parcă ieşiseră atunci de la frizer), cu părul dat într-o parte şi cu cărarea făcută cu briciul. Unii dintre ei aveau alături câte o tovarăşă îmbrăcată sport. Cei mai mulţi aveau cafeaua alături şi chiar câte o bere.

Jucau la două sau la trei sloturi simultan şi pocneau tare în păcănele.

Acea imagine din decembrie mi-a rămas în minte.

Era ora 8 dimineaţa şi sala de jocuri era jumătate plină! Ce joburi aveau, sau ce şcoală urmau acei tineri care semnaseră condica de prezenţă mai ceva ca la fabrică?

Sigur nu erau taximetrişti, cred că nu lucrau pe Uber, nu erau curieri la Uber Eats sau Glovo, cu bicicleta afară aşteptând să primească o comandă. Nici nu cred că ieşiseră din schimbul trei, pentru că erau odihniţi.

Ce e cu aceşti tineri, cine sunt ei şi cu ce se ocupă?

Pe 12 martie, confederaţia patronală Concordia a prezentat un studiu despre piaţa muncii din România, realizat împreună cu firma de consultanţă KPMG şi Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române.

Conform acestui studiu, sunt 2 milioane de români activi care nu se regăsesc nicăieri, nici pe piaţa muncii, nici nu sunt la şcoală. Din aceşti 2 milioane, se menţionează „existenţa unui segment important de tineri neocupaţi - 969.320 de persoane în vârstă de 15-34 de ani, care nu muncesc şi nici nu sunt în sistemul naţional de educaţie”.

Avertisment pentru companii: deficitul de forţă de muncă se va dubla în următorii 4 ani

În mod cert, o parte din aceşti tineri erau la începutul lui decembrie într-o sală de jocuri.

Piaţa de jocuri, slot-machine, celebrele păcănele şi pariuri, a ajuns în România la 4 miliarde de euro pe an şi are o rată de creştere de aproape 2 cifre.

Companiile spun că în acest moment ar avea nevoie de încă 300.000 de oameni pentru a le da de lucru şi nu-i găsesc.

Conform studiului, România ar avea nevoie de încă 500.000 de oameni care să muncească, fără a lua în considerare proiectele de investiţii care se pierd.

România are 5 milioane de angajaţi şi 5 milioane de pensionari.

În România, rata ocupării (15-64 de ani) este de 63,9%, sub media UE de 67,7%. În perioada 2013-2017, conform studiului, cea mai importantă creştere a populaţiei ocupate se consemnează pentru vârsta 45-64 de ani, respectiv 332.200 de persoane.

Din 2012 încoace, România a câştigat 600.000 de salariaţi, ajungând la aproape 5 milioane.

Conform studiului, România se confruntă cu o rată de părăsire timpurie a sistemului de educaţie şi formare profesională de către tineri cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani, cu o rată de angajare sub media europeană a absolvenţilor cu grupa de vârstă 20-34 de ani, care au absolvit cu 1-3 ani înainte, şi cu rate extrem de reduse de ocupare a tinerilor cu vârsta între 15 şi 34 de ani la 12, respectiv 24 de luni de la absolvirea studiilor.

Ca o ironie amară,  România are în acest moment acelaşi ministru al educaţiei, Ecaterina Andronescu – PSD, care în 2009 a desfiinţat şcolile profesionale şi care a făcut ca o parte din tineri să nu aibă unde merge mai departe dacă nu voiau să meargă la liceu.

Dacă vă duceţi prin târgurile de maşini, cel puţin în cel din Vitan, Bucureşti, veţi vedea mulţi tineri care se ocupă cu cumpărări şi vânzări de maşini second-hand, o piaţă anuală de 7-8 miliarde de euro. Unii dintre ei mai muncesc în afară pe perioade limitate şi vin în ţară să-şi cheltuiască banii.

Nu cred că România are în acest moment un program de integrare pe piaţa muncii a celor 1 milion de tineri cu vârtste între 15 şi 34 de ani, care să-i determine ca la 8 dimineaţa să fie la bandă sau într-un birou, şi nu într-o sală de jocuri.

Degeaba strigă companiile pentru forţă de muncă, pentru că aceşti tineri câştigă mai bine făcând altceva decât să se scoale dimineaţa şi să vină la fabrică pentru un salariu minim de aproape 300 de euro. Cred că ei cheltuiesc în fiecare zi cel puţin 100 de euro la păcănele şi pariuri.

După cum arată lucrurile, modelul Lis (celebrul primar al Capitalei, Viorel Lis, care joacă la păcănele în fiecare zi) pare să fie cel mai bun model economic pe care îl are România în acest moment.

Cu mari eforturi, România a reuşit să-şi revină după criză prin creşterea salariilor, scăderea taxelor, scăderea dobânzilor şi prin majorarea numărului de salariaţi cu 500.000.

Dar în 2017, conform datelor studiului, erau un milion de tineri din 2 milioane de persoane neocupate, care stau degeaba, dar au de undeva bani.

Să ne amintim că piaţa neagră şi gri din România este estimată la 30% din PIB, adică 60 de miliarde de euro pe an.

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7205
Diferență: -0,0593
Ieri: 4.7223
Azi: 4.1484
Diferență: -0,7441
Ieri: 4.1455
Azi: 5.2885
Diferență: -0,0812
Ieri: 5.2846
Azi: 4.2506
Diferență: -0,0376
Ieri: 4.2507