Pe cei care au venit şi vin după noi, Gen Z, de exemplu, nu ştiu cât de mult îi interesează istoria ZF şi faptul că facem 7.000 de ediţii. De istorie eşti interesat doar în măsura în care ai făcut parte din ea şi ai trăit-o.
Pe cine interesează din generaţia de astăzi că salariul la finalul anilor ’90 era de 100 de dolari, euro neexistând pe vremea aceea?
Dar dacă ai fi ştiut cum vor evolua lucrurile, vremurile pe parcursul celor 7.000 de numere din ZF, care descriu fidel evoluţia economiei României, evoluţia businessului, evoluţia diferitelor active, evoluţia diferitelor sectoare şi a salariilor, ai fi luat sigur alte decizii.
Cine credea că PIB-ul României, care reprezintă valoarea adăugată din economie, va creşte de peste 10 ori, că astăzi un salariu de 1.000 de euro net şi chiar de 2.000, 3.000 de euro net nu este chiar cel mai mare lux, că sunt sectoare care plătesc astfel de salarii?
Dacă ai fi ştiut că valoarea Băncii Transilvania ar fi crescut de la 4 milioane de dolari la 9 miliarde de euro astăzi, dacă ai fi ştiut că un apartament de 5.000 de euro în Bucureşti astăzi este tranzacţionat la 150.000 de euro, sigur ai fi luat alte decizii.
Chiar şi mai aproape, dacă ai fi ştiut, când ZF a făcut 6.000 de numere acum patru-cinci ani, că Bitcoin va depăşi 100.000 de dolari, de la 5.000 de dolari cât era în 2020, astăzi ai fi fost milionar.
Dar istoria nu este retroactivă, poţi doar să o citeşti şi să zâmbeşti, gândindu-te cum au evoluat lucrurile, unde au dus evenimentele unde ai fost parte.
Pentru cei care vin în spatele nostru, istoria este astăzi, la o cafea, la un white flat, la un city break, la posibilitatea de a pleca oricând, în orice moment, unde vrei tu, la jumătate din preţul pe care l-ai fi plătit când ZF făcea 1.000 de numere.
Generaţia Z sau generaţia Millennials îşi iau informaţia de pe platformele sociale, de multe ori comentariile ţin loc de informaţie, acum interacţionezi pe Facebook, LinkedIn, Instagram, TikTok, iar printul li se pare o relicvă. Cu toate că persoanele din economie şi din business ar vrea să apară şi în print ca să aibă prestanţă. Dar ZF este şi pe aceste platforme, având în iulie 33 de milioane de afişări, ceea ce înseamnă până la urmă o democratizare socială a informaţiei, a subiectelor, a analizelor, care înainte erau numai în print.
Noi, cei cu istoria, pe care o readucem astăzi în prim-plan la 7.000 de ediţii ZF, zâmbim pentru că ştim un lucru, pentru că avem un atu extrem de important, de fapt este atuul Ziarului Financiar.
Dacă cumva vrei să găseşti ceva din istorie, o informaţie pentru o lucrare, chiar pentru o teză de doctorat, pentru orice, varianta print este cea mai solidă, cea mai credibilă sursă într-o formă structurată, unde poţi să vezi, răsfoind paginile, ce a fost atunci.
Pe platformele sociale de astăzi, care au câştigat şi câştigă teren, nici cu ajutorul AI-ului nu poţi să cuprinzi istoria, nu poţi să cuprinzi istoria economiei româneşti, a businessului din România cu persoanele ei, pentru că nu ştii unde să cauţi şi, mai ales, nu ştii ce să cauţi. Platformele sociale nu au o istorie structurată din care poţi să înţelegi ceva.
Măcar să trăim cu această iluzie: puterea printului, puterea celor 7.000 de numere sau a celor 10.000 de numere care vor urma, puterea ziarului pe print.
