În aprilie 2019, salariul mediu a ajuns la 3.115 lei, în creştere cu 14,8% faţă de aprilie 2018.
În aprilie 2019 inflaţia a fost de 4,1% faţă de aprilie 2018.
În timp ce cei din IT au ajuns la un salariu mediu net de 7.192 de lei, cei care lucrează în fabricarea articolelor de îmbrăcămite, celebrele fabrici în lohn, au avut un salariu de 1.785 de lei.
În administraţia publică salariul a ajuns la 4.728 de lei net, în creştere cu 15,3%.
În T1 2019, creşterea economică a fost de 5%, bazată în cea mai mare parte pe consum, dar şi pe o creştere a investiţiilor nete în economia naţională de 5,7%.
Vineri, Fondul Monetar Internaţional, prin Jaewoo Lee, şeful misiunii FMI în România, a declarat după analiza stării economiei româneşti: creşterea economică este nesustenabilă, la fel ca salariile, iar dezechilibrul extern creşte.
El a spus că această creştere a salariului minim, şi a salariilor în general, afectează competitivitatea României.
FMI ca majorarea salariului minim să fie obiectivă şi transparentă şi să aibă la bază un mecanism.
Deşi FMI şi analiştii economici au criticat întotdeauna creşterea salariului minim (în ultimii şapte ani s-a dublat), susţinând că această creştere an de an afectează economia, nimeni nu a venit cu vreun studiu care să arate cum este afectat businessul şi companiile şi cum a scăzut competitivitatea României.
În ultimii şapte ani, România a traversat cea mai bună situaţie economică din toată istoria ei.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, nu este un critic atât de direct al creşterilor salariale şi nici nu l-am auzit să critice majorarea salariului minim, dar în schimb cere guvernului reforme structurale şi fiscale care să corecteze dezechilibrele, deficitul bugetar, deficitul comercial şi deficitul de cont curent.
El spune că aceste deficite nu pot fi corectate prin creşterea cursului leu/euro, nefiind un susţinător al acestei politici.
Eu sper să nu ajungem în situaţia de la finalul lui 2008 şi începutul lui 2009, când cursul a crescut de la 3,6 lei la 4,2 lei în câteva luni, tocmai pentru a corecta dezechilibrele externe.
Creşterile salariale au determinat în ultimii doi ani o explozie a importurilor, deficitul comercial depăşind 15 miliarde de euro pe an, iar în lipsa investiţiilor străine şi a intrărilor de fonduri europene, tot acest deficit comercial se duce în deficitul de cont curent, care începe să devină nesustenabil.
Creşterile salarile din 2012 încoace, dublarea salariului minim, creşterea cu peste 50% a salariului mediu coroborat cu stabilitatea cursului de schimb, creşterea cursului leu/euro fiind de doar 12%, au dus la creşterea afacerilor companiilor din România.
În 2017 cifra totală de afaceri a tuturor companiilor din România a fost de 1.401 miliarde de lei, adică 305 miliarde de euro.
După cum arată rezultatele publicate până acum, în 2018 cifra de afaceri va depăşi 1.600 de miliarde de lei, în creştere cu 15%. În euro, cifra de afaceri totală se va apropia de 350 de miliarde de euro.
Top 10 cele mai mari companii din România au avut în 2018 o cifră de afaceri de 131 de miliarde de lei, în creştere cu 20%.
Multe companii au raportat în 2018 cele mai mari profituri din istorie.
Dacia a avut un câştig de 752 milioane de lei, cu o creştere de 40%, Petrom a depăşit din nou 4 miliarde de lei, plus 40%, Kaufland a raportat 788 milioane de lei, în creştere cu 17%.
Toate aceste rezultate a celor mai mari 10 companii din România au fost obţinute cu un număr mai mic de angajaţi: 59.352 în 2017, faţă de 59.169 în 2018.
Dacă asta nu înseamnă o creştere a productivităţii, atunci ce este? Afacerile, profitul şi salariile cresc, iar numărul de angajaţi scade.
Pentru companii, creşterea inflaţiei, adică a preţurilor, este bună atâta timp cât cursul valutar este stabil.
Problema companiilor nu este că trebuie să majoreze salariile, aproape toţi retailerii – care sunt cei mai mari angajatori – oferă salarii cu 20% peste salariul minim pe economie, ci că nu găsesc oameni.
Iar aici, FMI nu a venit niciodată cu o idee despre cum ar putea putea România să aibă o ofertă de muncă mai largă.
Isărescu cere diplomatic reforme structurale şi fiscale.
De aceeaşi parte a baricadei, Remus Borza tocmai a fost dat afară de premierul Viorica Dăncilă din poziţia de consilier economic după numai o săptămână pentru că cerea acelaşi lucru, dar cu voce tare, şi mai plastic: Sunt prea mulţi angajaţi la stat, sunt prea multe ministere, nu se poate ca la stat salariile să fie mai mari ca în sectorul privat.
Dar Borza a plătit cu funcţia.
