Crezând că opiniile trebuie bazate pe date, cu sprijinul Ziarului Financiar, la iniţiativa Patronatului Investitorilor Autohtoni a fost publicată în 2015 o primă „radiografie“ a economiei româneşti, respectiv a zonelor dominate de capitalul local, ca şi zonele dominate de investiţiile străine.
Cifrele prezentate, provenind prin prelucrarea datelor de bilanţ, ilustrează public punctele tari ale capitalului românesc (profit 2008-2014 în valoare de 54 mld. lei) faţă de capitalul străin (3 mld. lei pentru aceeaşi perioadă). La fel, beneficiind de prezenţa în sectoare industriale de bază sau care sunt influenţate substanţial de nivelul tehnologic (petrol, energie, construcţia de automobile ec.), productivitatea companiilor cu capital străin este dublă faţă de cea realizată de companiile cu capital autohton.
În plus, se verifică efectul de antrenare a capitalului autohton în zonele unde este prezent capitalul străin, chiar dacă PIAROM crede că aceasta este o stare ce trebuie puternic îmbunătăţită.
Comentariile legate de acordarea în perioada 2007-2015 a circa 720 mil. euro ajutoare de stat, în proporţie de 99% companiilor multinaţionale, unele dintre acestea de nivel mondial, reprezintă o realitate, ca şi rezultatele cel puţin discutabile obţinute ca dezvoltare economică (niciun guvern nu a prezentat public vreo analiză a efectelor generate de aceste ajutoare de stat şi a efectelor acestora în creşterea economică locală/naţională).
În acest context, aprecierile făcute de domnul Karl Sevelda, CEO al Raiffeisen Group, cu ocazia conferinţei Euromoney de la Viena, ar trebui să fie privite cu reţinere. (Sevelda a spus la Viena că investitorii străini, cei care au venit în ţările din Europa Centrală şi de Est acum două decenii şi au făcut primele investiţii, încep să fie expulzaţi, nu mai sunt bine-veniţi: „Suntem trataţi incorrect“ – n. red.)
Lipsa de informaţie corectă, ca şi interesul direct focalizat exclusiv în domeniul intermedierilor financiare, a companiei Raiffeisen Group, explică lipsa de argumente şi utilizarea cu prea mare uşurinţă a etichetării unor ţări sau oameni de afaceri ca fiind naţionaliste/naţionalişti în condiţiile alegerilor prezidenţiale din Austria, a sloganului devenit „mondial“ „America FIRST!“ în paralel cu îndemnurile directe ca fiecare ţară să fie FIRST în negocierile multiple şi dificile care vor avea loc în viitor.
Globalizarea a fost pusă în discuţie chiar şi la Forumul de la Davos, conceptul generând dezbateri tot mai puternice la nivelul ţărilor UE, BREXItul fiind, conform multor analişti, doar vârful aisbergului.
Pericolul protecţionismului este real, consecinţele sale negative sunt apreciate ca dăunând îndeosebi companiilor globale (confruntate cu reintroducerea de taxe vamale, condiţionalităţi tehnice, netarifare etc.). În fapt, pe termen scurt va caştiga activitatea economică locală, cu menţinerea unor decalaje, generate de neutilizarea unor tehnologii avansate, uneori impuse pieţei de acţiuni majore de marketing.
Trăim într-o lume în schimbare, poate chiar disruptivă, în care echilibrul local economico-social este cel puţin la fel de important ca procesul de globalizare.
România Nu este „cosmopolită“, dar de secole a trebuit să asimileze, integreze, digere şi să îmbunătăţească cele mai variate şi contradictorii influenţe: turcă, greacă, rusă, maghiară, germană, franceză şi multe altele.
Şi am făcut-o, am educat generaţii de specialişti, am produs bunuri şi servicii căutate şi azi în ţări care Nu-şi propun salturi tehnologice majore, dar şi costisitoare.
Cred că PIAROM va reuşi să realizeze o punte de discuţii, analize şi să contribuie la identificarea de politici publice, agreate de toţi decidenţii politici români, astfel încât capacitatea capitalului autohton să fie sprijinită prioritar, urmărind creşterea ofertei acestuia într-un proces tot mai profund de colaborare cu investitorul străin, spre avantajul reciproc al celor doi parteneri.
România îşi propune să inoveze, să revină la o producţie majoritară cu valoare adăugată cât mai mare, oferind oportunităţi diverse, pentru competenţe diverse, cu un accent special pentru forţa de muncă înalt calificată.
În lipsa unor astfel de politici publice coerente, continue şi beneficiind şi de colaborarea partenerilor externi, creşterea anuală a PIB-ului cu minimum 5%/an ca şi procesul de convergenţă economică reală a României către media UE rămâne doar un deziderat imposibil de atins într-o periodă rezonabilă de timp (10-15 ani).
Cristian Pârvan este preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM)
