Într-o opinie, Cristian Socol, care este şi profesor la ASE, susţine că România are al patrulea cel mai mic salariu minim în euro din UE şi o pondere dublă a salariaţilor cu venituri mici în totalul salariaţilor faţă de media UE, dar în ceea ce priveşte productivitatea muncii pe ora lucrată, avem cel mai mare diferenţial între productivitatea muncii pe oră lucrată şi costul orar al forţei de muncă faţă de media UE 27.
El susţine că este un mit faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creşterea şomajului în rândul tinerilor sau a creşterea şomajului în rându lucrătorilor din HoReCa şi construcţii.
El spune că mărirea salariului minim din România la 4590 lei brut începând cu 1 ianuarie 2026 se înscrie în trendul european.
În acest moment, salariul minim este de 4050 de lei, adică 810 euro brut, adică un salariu minim net de aproximativ 2.369 lei net.
În acest moment există o discuţie referitoare la creşterea salariului minim: PSD susţine această creştere, în timp ce organizaţiile patronale, în special din zona IMM-urilor, nu susţin această creştere.
La nivelul partidelor de guvernare şi a liderilor acesteia există opinii pro şi contra.
Conform datelor oficiale, 838.429 de salariaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie.
Germania merge din 2026 pe un salariu burt de 2.343 euro, Franţa merge pe 1.900 euro brut, Spania pe 1.430 euro, Polonia 1.155 euro, Ungaria 800 euro, Cehia 890 euro, Slovacia 915 euro, Bulgaria 618 euro.
