• Leu / EUR4.6540
  • Leu / GBP5.1867
  • Leu / USD4.1197
Opinii

Cristian Socol, profesor ASE: Economic şi social, România trăieşte cea mai bună perioadă din istoria ei

Cristian Socol, profesor ASE: Economic şi social, România trăieşte cea mai bună perioadă din istoria ei

Autor: Cristian Socol

7 dec 2018 3923

Dezvoltarea / Ajungerea din urmă a fost accelerată în perioada 2000-2018

99% dintre noi gândim pe termen scurt, ne consumăm energia în probleme curente. Viziunea este cel mult regională şi limitată ca orizont temporal. Doar 1% gândim strategic, pe termen lung. Doar puţini se uită pe termen de peste 20-50-100 de ani, acolo unde se vede cu adevărat creşterea economică. Acolo unde acţionează ciclurile lungi, unde se văd tendinţele, unde se vede procesul de catching up (ajungere din urmă). Aşadar, România a recuperat puternic din decalajele faţă de  Occident, mai ales în ultimii aproape 20 de ani, cu precădere în ultimii 7 ani, aşa cum o să demonstrez mai jos.

Aşa este. În goana după informaţie, de multe ori citim titlurile articolelor, opiniilor şi analizelor publicate în media. În cazul de faţă, sigur, titlul ar putea părea lăudăros, propagandistic. Nu este cazul şi există o serie de argumente pe care le expun mai jos.

Primul argument. Prof. univ.dr. Bogdan Murgescu într- un interviu acordat ZF Live https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/zf-live-special-romania-100-de-ani-bogdan-murgescu-istoric-perioada-in-care-romania-a-recuperat-cel-mai-mult-din-decalajele-economice-fata-de-vest-a-fost-2000-2018-17742963 - "Perioada în care România a recuperat cel mai mult decalajele economice faţă de Vest a fost 2000-2018". Mai multe detalii găsim în volumul publicat în 2010 de acelaşi autor - România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Editura Polirom, Bucureşti. Citind observăm la pagina 331 din volumul indicat mai sus Tabelul IV.6 privind performanţa economică a României în context european pentru perioada 1938-1989 (se foloseşte baza de date organizată de Angus Maddison - The World Economy: Historical Statistics, Paris: Development Centre of the OECD, 2003).

Aşa cum arată autorul, dincolo de posibila perfecţionare metodologică, datele din tabelul de mai jos indică următorul proces - "În termeni relativi, România şi-a păstrat în toată perioada poziţia - sub jumătate din media europeană - şi de asemenea sub media celorlalte ţări est europene care au fost supuse regimului comunist. [...] Pe de altă parte,România a suferit mai mult decât alte state europene efectele războiului şi mai ales pe cele ale ocupaţiei sovietice, a cunoscut apoi circa trei decenii de creştere economică peste media europeană, având ulterior un ultim deceniu de comunism absolut catastrofal din punct de vedere economic" (Ionete, C (1993), Criza de sistem a economiei de comandă şi etapa sa explozivă, Editura Expert, Bucureşti, citat in Murgescu, B (2010), România şi Europa. Acumularea decalajelor economice 1500-2010, Editura Polirom).

Conform rezultatelor obţinute, cea mai bună performanţă atinsă de România din punct de vedere economic este de 43% din media europeană (în anul 1980). În 1990, România revenise la puţin peste o treime din media europeană în ceea ce priveşte PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare.

Al doilea argument. Mergând mai departe cu analiza şi pentru a asigura o acurateţe mai mare din punct de vedere metodologic, putem apela la baza de date construită de acelaşi prestigios autor - Angus Maddison în 2018, pe baza comparaţiilor PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare în dolari 2011 (detalii în Maddison Project Database, version 2018. Bolt, Jutta, Robert Inklaar, Herman de Jong and Jan Luiten van Zanden (2018), “Rebasing ‘Maddison’: new income comparisons and the shape of long-run economic development”, Maddison Project Working paper 10). Datele sunt până în 2016 dar extinzând metodologia folosită de autor putem estima evoluţia indicatorului enunţat până în 2018 inclusiv.

Ceea ce s-a obţinut putem vedea în graficul de mai jos, unde se prezintă evoluţia PIB real/locuitor al României (în mii dolari 2011) şi ponderea în acelaşi indicator în cazul Germaniei.   

Lesne se poate constata validitatea rezultatelor furnizate în tabelul prezentat mai sus şi, mai explicit, se poate vedea că de fapt în perioada dinainte de decembrie 1989, în anul 1985 s-a atins în România un maximum de PIB real pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare (dolari 2011), la 40% din nivelul Germaniei.

Primele două recesiuni transformaţionale postdecembriste 1990-1993 şi 1997-1999 au făcut ca nivelul din 1985 să mai fie atins abia în anii 2004-2005, după o guvernare consistentă din perspectivă economică şi socială.

Oricum, aşa cum afirmă şi Prof Murgescu, se vede în mod clar că cea mai bună performanţă economică este obţinută în România în perioada 2000-2018, cu precădere în perioadele 2000-2008 şi 2012-2018. Interesant, în 100 de ani PIB-ul pe locuitor a crescut de 20 de ori, de la 16% din media Germaniei în anii 1918-1920 la 43,5% din media Germaniei (dolari 2011) în prezent.

Al treilea argument. Dacă tot am convenit că cea mai bună perioadă privind performanţa economică a României a fost 2000-2018 să intrăm şi aici cu analiza în detaliu şi să vedem pe subperioade rezultatele. Putem folosi o metodologie consistentă având în vedere că Eurostat (baza de date statistică a UE) publică indicatorul PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare cu referinţă UE =100.

 

Se pot observa două perioade de dezvoltare sustenabilă a economiei româneşti şi de reducere a decalajelor economice vis a vis de media europeană - intervalul temporal 2001-2008 şi perioada 2015-2018. Între aceste perioade se identifică un interval de 6 ani (2009-2014) în care PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a fluctuat în intervalul 51-55% din media UE. Stagnarea din perioada 2009-2011 poate fi explicată şi prin efectele negative ale crizei de lichiditate.

Analiza comparată pe ţări ECE şi ţări asociate UE relevă că România a avut cea mai mare viteză de convergenţă faţă de media UE în intervalul 2000-2017.

Un grafic concluziv cu privire la perioadele mari de convergenţă din perioada 1938-2018e exprimă şi mai clar tendinţele prezentate mai sus.

Ce învăţăminte putem trage din aceste analize?

1  România a avut o convergenţă lentă faţă de standardele europene medii în perioada 1938-1970. Un prim salt în reducerea decalajelor economice s-a produs în perioada 1975-1985 cu un maxim atins în ultimul an al acestei perioade. În 1989 România revenise la o treime din media europeană în ceea ce priveşte PIB / locuitor la paritatea puterii de cumpărare.

2 Primul deceniu al tranziţiei 1990-2000 a fost unul pierdut, cele două perioade de şco economic (1990-1993 şi 1997-1999) însemnând un recul puternic în ceea ce priveşte modelul de dezvoltare.

3 Revenirea în ceea ce priveşte recuperarea decalajelor economice s-a produs în perioada 2001-2004. Performanţele economice pozitive ale guvernării din acea perioadă au avut impact şi în anii 2005-2006. Un salt consistent în ceea ce priveşte PIB/locuitor la PPP se observă în perioada 2007-2008 când indicatorul de convergenţă amintit a urcat cu 12 puncte procentuale faţă de anul 2006, ajungând la 51% din media UE.

4 Criza a adus o stagnare în ceea ce priveşte procesul de catching up (perioada 2009-2011).

5 Procesul de convergenţă a revenit în perioada 2012-2016, ca urmare a implementării graduale a strategiilor de dezvoltare.

6 Creşterea vitezei de implementare a strategiilor #wageledgrowth şi #newdevelopmentalism a condus la o mărire puternică a vitezei de convergenţă în ultimii doi ani (plus 7 puncte procentuale) în 2018, PIB pe locuitor la PPP va atinge 65% din media UE.

7 Aderarea la UE a reprezentat o ancoră solidă de convergenţă a României faţă de ţările dezvoltate. Integrarea României în UE a avut efecte pozitive şi a consolidat procesul de convergenţă în perioada postaderare.

8 Aderarea la Zona Euro în următorii ani poate însemna o nouă ţintă care să declanşeze un efort consistent de convergenţă. Doar un mix inteligent convergenţă nominală-convergenţă reală poate conduce la sustenabilitatea unui proces de recuperarea a decalajelor economice si sociale faţă de ţările dezvoltate.

9 Contrar legendelor invocate de multe ori, guvernările de stânga au adus creştere economică şi convergenţă, ataşamentul complet faţă de valorile europene văzându-se în eforturile legate de Aderarea României la UE şi de Aderarea României la Zona Euro, proces ce se întâmplă chiar în acest zile.  

10. România trăieşte cea mai bună perioadă din istoria ei din punct de vedere economic şi social, beneficiind în ultimii ani de un proces de convergenţă accelerat. Procesul trebuie consolidat.

        

 

Etichete:

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6540
Diferență: 0,1183
Ieri: 4.6485
Azi: 4.1197
Diferență: 0,8223
Ieri: 4.0861
Azi: 5.1867
Diferență: 0,2803
Ieri: 5.1722
Azi: 4.1341
Diferență: 0,3666
Ieri: 4.1190