Opinii

Criza economică schimbă arhitectura instituţiilor europene

Criza economică schimbă arhitectura instituţiilor...

Autor: Dan Luca

03.04.2013, 15:13 560

Crizele financiare pe care le trăim de vreo 5 ani au un mare impact asupra construcţiei europene. Ţările membre îşi reevaluează relaţia cu Uniunea Europeană. Peste 10 ani Uniunea Europeană va arăta diferit, total diferit de ceea ce este în prezent. Marile jocuri se derulează acum, atât la Bruxelles, cât şi în principalele capitale europeane.

Etienne Davignon, unul dintre “părinţii Europei”, sublinia recent: “trebuie sã existe schimbãri instituţionale pentru ca statele membre sã respecte obiectivele lor morale faţã de UE, sã accepte în special suveranitatea partajatã”. “Convenţia Europeanã de acum 10 ani s-a organizat pe fond de progres, nu sub presiunea crizei. Acum UE este de câţiva ani în crizã, iar datele problemei se schimbã”, sublinia Davignon.

S-a observat că o atmosferă de criză nu conduce la o integrare mai accentuată, ci la o izolare din partea unor ţări. Sondajele de opinie o arată clar, suportul cetăţenilor europeni pentru UE este în scădere. Nuanţând însă, observăm că aceştia nu critică ideea de Uniune Europeană, însă nu sprijină sistemul european creat în ultimii ani. “Trebuie demonstrat cã UE este structura care rezolvã problemele cetãţenilor”, puncta recent fostul vicepreşedinte al Comisiei Europeane, Günter Verheugen.

Şomajul ajunge la cote alarmante. Spania, Italia, Irlanda, Portugalia nu găsesc antidotul pentru a oferi baza societăţii în care trăim – oportunitatea de a munci şi a avea o viaţă normală. Tinerii par fără speranţe de integrare, şocaţi parcă de schimbările contemporane. Grecia a fost „lovit㔠în ultimii ani, iar sentimentul anti-european s-a accentuat. Ceea ce trăieşte populaţia cipriotă este asemănător „ruletei reuseşti”. Pensionari care au strâns o viaţă banii şi i-au depozitat în bancă, îşi văd acum agoniseala dusă într-un neant bancar, greu de înţeles. Creşterea şomajului, dar mai ales exodul tinerilor vor crea un “efect yo-yo” – lipsa specialiştilor bine pregătiţi pe domenii strategice vor atrage alte efecte dezastruase.

Există şi ţări mai norocoase, care au gestionat mai bine criza. Pentru moment în Germania, de exemplu, nu există o problemă cu suportul cetăţenilor pentru proiectul european, dar se pot întâmpla surprize în viitorul apropiat.

S-a constatat că piaţa internă este ceea ce ţine UE împreună. Avem nevoie de o UE puternică pentru actuala situaţie geo-politică mondială. Rolul UE în lume este crucial pentru definitivarea mecanismului instituţional european.

Îndreptându-ne atenţia spre România şi absorbţia fondurilor europene, Fostul Negociator Vasile Puşcaş consideră că în perioada următoare (2014-2020), România, cu caracteristicile pe care le prezintă, este nevoită să insiste pe convergenţa cu politicile europene, indiferent că este vorba de aderarea la zona euro sau doar datoria de a contribui la dezvoltarea Uniunii, ca şi stat membru.

Cu ceva timp în urmă, Daniel Dăianu, în tabăra celor care consideră c㠓Europa cu două viteze e inevitabilă”, vorbeşte despre România în acest context. Fără a insista pe deficienţele administrative, atât de dezbătute în ultima perioadă, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, acesta a precizat în schimb însă foarte clar faptul c㠓absorbţia fondurilor UE nu rezolvă problemele de dezvoltare ale României. Politicile naţionale trebuie să se ocupe de acest lucru. Banii europeni sunt un supliment care pot ajuta, dar singuri nu pot fi o soluţie”. Ca şi soluţie pentru creşterea eficienţei în alocarea banilor europeni, economistul propune o monitorizare mult mai strictă a sistemului. Pe lângă problemele de “design instituţional”, România are “şi probleme de politici interne", completa Dăianu. Regionalizarea ţării, ca variantă de eficientizare a absorbţiei sumelor europene este încă intens dezbătută.

Implicarea României în dezbaterea europeană este de dorit, nu neapărat numai când este vorba de fondurile europene şi distribuirea bugetului UE. Fondurile europene sunt în strânsă legătură cu performanţele României în domeniul comunitar, însă trebuie intervenit rapid, organic, pentru ca tendinţele greşite să fie corectate. Astfel, este necesară acea regândire în administraţia românească, în primul rând prin crearea unor noi poziţii pe cele două nivele, local şi naţional.

 

Dan LUCA este directorul Reţelei Europene EurActiv şi profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia) şi Bucureşti.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO