Planul National de Redresare si Rezilienţă ratează o ţintă importantă. Nu conţine măsuri de reformă economică care să sprijine reducerea dezechilibrului comercial. Guvernarea de dreapta vorbeşte doar despre reducerea deficitului bugetar, dar uită de deficitul geamăn. Deficitul balanţei comerciale a a ajuns la un maxim istoric de 18,38 miliarde euro în 2020 (sursa INS).
Echilibrarea balanţei comerciale se poate realiza prin trei direcţii importante: dezvoltarea producţiei locale prin programe de tip "Fabricat în România" , “Tomata”, “Start-Up Nation” - pentru a reduce importurile, prin programe de sprijinire a exportatorilor - pentru a fi prezenţi pe pieţe noi, recucerirea pieţelor tradiţionale şi consolidarea pe pieţele existente şi atragerea de investiţii străine (orientate spre export).
Din păcate, susţinerea IMM-urilor româneşti în propunerea de plan transmisă la Bruxelles este anemică. Niciun grant, doar instrumente financiare de garantare. Este evident că ministrul economiei nu înţelege structura companiilor româneşti, de aceea şi adresabilitatea firavelor măsuri de sprijin este foarte redusă. Măsurile de susţinere a exportatorilor lipsesc cu desăvârşire în PNRR şi, mai mult decât atât, programul de promovare a exporturilor şi cel privind internaţionalizarea companiilor au fost omorâte de către ministrul Claudiu Năsui.
Deficitul balanţei comerciale se accentuează în ultimii ani într-un ritm alarmant. Atâta timp cât investiţiile străine directe şi fondurile europene de natura investiţiilor erau la un nivel care să echilibreze deficitul de cont curent din punct de vedere macroeconomic, situaţia era îngrijorătoare, dar nu ca acum - dramatică, pentru că atunci sursa de finanţare era sănătoasă. În 2020 investiţiile străine s-au prăbuşit, au scăzut cu 60,38%, ajungând la un minim istoric de 1,9 mld euro, de la 4,9 mld euro în 2019. Acum, finanţăm deficitul comercial prin împrumuturi la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Situaţie de criză economică ar trebui să primească un răspuns guvernamental pe măsură, dar primim din partea coaliţiei de dreapta doar incompetenţă, nepăsare şi nepricepere.
Una dintre ţintele care ar fi putut fi incluse în PNRR este modificarea legislativă care să conducă la obţinerea unui loc mai bun în clasamentul Ease of Doing Business al Băncii Mondiale. Astăzi, România este pe locul 55, Ungaria este pe locul 52, Polonia 40, Cehia 41, doar pentru a da câteva exemple din rândul competitorilor direcţi din regiunea noastră. Investitorii străini ţin cont de acest indicator pentru că arată cât de uşor poţi să înfiinţezi o companie în România sau să obţii o autorizaţie de construire. Perioada de conectare la utilităţi este unul dintre elementele care depunctează România. Nimic în PNRR despre acest lucru, din contră, mult promisa extindere a reţelelor de gaze a ajuns doar un proiect pilot.
Deficitul comercial este structurat pe trei categorii: din comerţul cu bunuri de consum, comerţul cu bunuri de capital şi comerţul cu bunuri intermediare. Dacă investiţiile în capacităţi de producţie pe teritoriul ţării, pentru reducerea deficitului cauzat de comerţul cu bunuri intermediare şi comerţul cu bunuri de capital, prin programe de tip “Fabricat în România”, aduc rezultate într-un timp relativ mai lung (ani), investiţiile în agricultură pentru reducerea deficitului în comerţul cu bunuri de consum produc rezultate rapide. Din păcate, nici agricultura nu este susţinută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Programul de investiţii în irigaţii este una dintre marile ratări în negocierile de la Bruxelles.
Doar cu piste de biciclete, fără măsuri de sprijin a companiilor româneşti cu potenţial de producere a bunurilor, serviciilor şi produselor alimentare necesare satisfacerii cererii pieţei interne şi exportului, economia românească nu va deveni mai rezilientă, iar scopul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu va fi atins.
Radu Oprea, senator, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, purtător de cuvânt al PSD.
