Sorin Faur, de la Academia de HR, un director cu experienţă de peste 20 de ani pe piaţa de resurse umane din România, cât şi din regiune, spune că noua generaţie preferă să nu fie legată de o singură sursă de venit şi de o singură companie, unde să fie pe statul de plată. El crede că vom asista la o reinterpretare a rolului de salariat, care se va transforma într-unul de colaborator. Munca de acasă şi munca de oriunde eliberează oamenii de necesitatea de a fi într-un anumit loc pentru a-şi câştiga existenţa, spune el.
„Una peste alta, nu vom mai depinde de o singură sursă de venit - salariu, ceea ce pe ansamblu este un lucru bun. Noile generaţii vor fi primele care să adopte acest model care vine cu numeroase beneficii. Tot mai puţin vom negocia timpul
într-un contract de muncă de 8 ore şi tot mai mult vom negocia rezultatul, prin livrabile concrete.”
Lucrând de acasă, acolo unde nu te vede angajatorul şi nu poate să te monitorizeze fără acceptul tău, poţi colabora în cele 8 ore de muncă cu angajatorul oficial şi cu alte companii pe baza unor contracte speciale, în care este definit ceea ce trebuie să livrezi. Companiile îşi dau seama de acest lucru şi de aceea în viitor vor încerca să schimbe cele 8 ore scrise în contractul de muncă cu 8 ore clar definite şi cu ţinte care trebuie îndeplinite.
Când normarea muncii va fi precisă, companiile vor scoate task-urile şi proiectele către piaţă şi atunci va urma o bătălie cumplită pentru câştigarea proiectelor.
Şi poate chiar scăderea preţului, adică a salariilor plătite.
Cu toţii ne bucurăm de Uber, dar foarte puţini se uită la modelul din spate, unde dacă vrei să câştigi mai mult decât media trebuie să munceşti continuu, trebuie să iei curse chiar şi de 10 lei, trebuie să ai note mari de la clienţi. În momentul în care îţi arăţi disponibilitatea de a munci mai mult, algoritmul Uber îţi dă curse mai bune şi te recompensează.
Nu toate companiile pot adopta acest model acum, dar viitorul spre asta se îndreaptă.
Într-o lume din ce în ce mai digitală, unde roboţii, co-boţii şi aplicaţiile preiau din ce în ce mai mult joburile repetitive, munca va fi normată altfel, total diferit faţă de ceea ce vedem acum.
Angajaţii se vor bucura la început de acest model, dar pe măsură ce concurenţa va deveni din ce în ce mai acerbă iar preţul muncii va scădea, s-ar putea ca multora să nu le convină.
Această criză pune companiile cu spatele la zid şi trebuie să găsească soluţii pentru a reduce costurile.
America, Germania şi ţările occidentale şi-au ţinut în frâu costurile salariale pentru că au deschis pieţele către emigranţi, ceea ce a pus o presiune pe angajaţii nativi şi pe salarii, în sensul că nu mai puteau să crească atât de mult.
Această presiune va fi adusă şi în companii, care îşi vor deschide proiectele, task-urile şi către alţi colaboratori, poate mai ieftini.
Sorin Faur spune: Dintr-o dată, oamenii vor deveni mai eficienţi, va fi treaba fiecăruia ce face şi cum se organizează pentru a realiza ceea ce a promis. Companiile vor scăpa de problema motivării angajaţilor demotivaţi sau indolenţi, care vin la muncă, dar nu livrează 100%, dar care evident, la final de lună îşi aşteaptă salariul întreg.
Contractarea rezultatului şi nu a timpului va redefini complet piaţa muncii.
Când acest model va câştiga teren, nu toată lumea va fi fericită.
Această opinie a fost publicată iniţial în revista Business Magazin.