Firma CFO Network a realizat un sondaj în rândul profesioniştilor financiari care conduc departamentele economice ale companiilor.
La acest sondaj au răspuns un număr de 170 de economişti care au funcţii de directori financiari, manageri financiari, manageri de trezorerie, contabili şefi, care lucrează în companiimultinaţionale lidere în domeniile lor de activitate şi în companii antreprenoriale.
Chestionarul a avut rolul de a cunoaşte părerea mediului de business asupra câtorva aspecte importante: modul în care sunt percepute legile fiscale şi contabile, activitatea Ministerului deFinanţe şi ANAF, accesul la finanţare al companiilor, accesul la forţă de muncă calificată.
Sondajul reflectă diferenţe majore între aşteptările mediului de business şi activitatea autorităţilor statului. Fie că vorbim de modul în care sunt elaborate legile fiscale şi contabile, de modul în care îşi desfăşoară activitatea organele de control sau de pregătirea tinerilor pentru piaţă de muncă, autorităţile statului sunt privite mai mult că un factor care obstrucţioneazămediul de business decât să-l ajute.
Peste 90% din managerii financiari consideră că legislaţia fiscală şi contabila este greu de înţeles. Într-o clasa unde peste 90% din elevi nu înţeleg ce li se preda, cu siguranţă de vinăeste profesorul.
Oamenii de financiar sunt nemulţumiţi că autorităţile sunt preocupate de problemele de formă, de hărţii şi nu încearcă să înţeleagă activitatea companiilor.
O altă nemulţumire este legată de pregătirea tinerilor în universităţile economice. Peste 90% din managerii financiari întâmpina greutăţi atunci când doresc să facă angajări, semn căuniversităţile economice nu pregătesc tinerii pentru piaţă de muncă.
Dacă România ar fi o companie, iar printre acţionari ar fi economiştii care lucrează în societăţile din ţară, cu siguranţă aceştia ar cere schimarea top managementului.
1. 90% din economişti consideră legile contabile şi fiscale greu de înţeles
Înţelegerea şi uşurinţă de aplicare a legislaţiei ar trebui să fie un indicator de performanţă pentru Ministerul de Finanţe.
Dacă într-o clasa peste 90% din elevi nu înţeleg ce se preda înseamnă că profesorul are o problema.
De menţionat că la acest sondaj au răspuns manageri financiari care lucrează în companii mari şi foarte mari, care au posibilitatea să apeleze la firme de consultanţă. Probabil în rândulfirmelor mici procentul de confuzie este şi mai mare.
Economiştii doresc că Ministerul de Finanţe şi ANAF să joace un rol activ de informare şi de a ajută companiile să aplice corect legile ţării. Se doreşte că ANAF să creeze ghiduri de aplicare a legislaţiei contabile şi fiscale, în care să se prezinte comentarii asupra legislaţiei, să se analizeze greşelile constatate la controalele fiscale pentru că societăţile să înveţe dinjurisprudenţa fiscală.
În momentul de faţă se constată doar rolurile de a vană şi de a pedepsi greşelile.
Poate există un interes că ANAF-ul să aibă un rol punitiv, pentru că dacă legile ar fi clare companiile ar aplică în mod corect legea iar puterea ANAF-ului ar scădea. De asemenea nu ar mai finevoie de un număr atât de mare de persoane angajate cu rol de control în instituţiile coordonate de Ministerul de Finanţe.
Cei care au răspuns la sondaj consideră legislaţia fiscală şi contabila: 8% uşor de înţeles, 79% greu de înţeles, 13% foarte greu de înţeles. 
2. Peste 60% din managerii financiari consideră activitatea ANAF proastă
Cei care au răspuns la sondaj consideră că reprezentanţii ANAF nu încearcă să înţeleagă realităţile mediului de afaceri.
Printre nemulţumiri, apare şi problema creată de ANAF în ultimile săptămâni companiilor care sunt obligate să treacă printr-un proces de analiză în scopul menţinerii codului de TVA. Aceste companiil sunt obligate să declare la ANAF informaţii nerelevante în legătură cu activitatea companiei: diplomele de studii ale administratorilor şi asociaţilor, veniturile acestora.
Cu siguranţă companii că Facebook, Apple, Microsoft, n-ar fi avut nicio şansă în România, având în vedere că fondatorii lor nu au finalizat studiile universitare.
O altă nemulţumire este legată de birocraţia şi numărul de declaraţii care trebuie completate. De fiecare dată când ANAF mai introduce câte un nou set de declaraţii sau cerinţe, face referirela evaziunea fiscală şi în special cea legată de TVA.
ANAF ar putea rezolva foarte uşor problema evaziunii cu TVA.
ANAF are datele cu toate tranzacţiile făcute de companiile româneşti plătitoare de TVA cu alte companii din România sau UE. Orice programator care se respectă ar putea genera un raport încare să prezinte companiile care au dedus TVA din tranzacţii cu companii care nu au raportat TVA colectat sau care au TVA neachitat la stat. Acestea ar fi companiile care fac evaziune cu TVA.
Dacă cineva ar face acest raport nu ar mai fi nevoie de zeci de mii de inspectori care să meargă în control la companii şi care să vadă în orice societate un posibil evazionist.
Cei care au răspuns la sondaj consideră activitatea ANAF: 38% bună, 52% proastă, 10% foarte proastă. 
3. Peste 60% din companii consideră dificil accesul la finanţare bancară
Accesul la finanţare bancară este considerat facil sau dificil în funcţie de companie. Companiile mari internaţionale care beneficieza de garanţii solide inclusiv de la societatea mama,consideră uşor accesul la finanţare.
Companiile antreprenoriale consideră accesul la finanţare dificil deoarece băncile pun condiţii greu de atins de către companiile respective. Una din cerinţele greu de îndeplinit reprezintăgaranţiile solicitate de către bănci.
Cei care au răspuns la sondaj consideră accesul la finanţare bancară: 38% uşor, 62% dificil. 
4. Peste 90% din managerii financiari consideră că este dificil să angajezi persoane potrivite
Acest lucru se datorează faptului că tinerii absolvenţi de studii economice nu sunt pregătiţi de universităţi pentru piaţă de muncă.
Foarte mulţi absolvenţi de universităţi economice lucrează în call centere sau alte activităţi care nu au nicio legătură cu studiile economice.
Universităţile din România nu au indicatori de performanţă în care să se analizeze câţi absolvenţi au fost angajaţi conform pregătirii lor. Universităţile din ţările civilizate prezintă înbroşurile de prezentare astfel de analize.
Indiferenţă tinerilor faţă de studiile economice s-a observat şi la adminiterea de la ASE din 2015, când nu au fost ocupate toate locurile, deşi nu s-a mai dat examen de admitere.
Cei care au răspuns la sondaj consideră că găsesc persoane calificate: 13% uşor, 79% greu, 8% foarte greu. 
5. Cum credeţi că va evolua situaţia economică din România în anul 2016?
Peste 70% din managerii financiari consideră că situaţia economică va fi mai bună în 2016.
Principalul motiv este considerat creşterea consumului impulsionat de măsurile luate într-un an electoral: creşterea salariilor bugetarilor, scăderea TVA.
Sunt şi păreri care menţionează că statul repetă greşelile din 2008, când criză economică ne-a prins cu un deficit bugetar mare datorat creşterilor salariale acordate într-un an electoral.
Cei care au răspuns la sondaj consideră că situaţia economică din 2016 va fi: 71% mai bună, 17% la fel, 12% mai rea. 
Opinie Radu Georgescu, Managing Partner al companiei de consultanţă fiscală CFO Network
