• Leu / EUR4.9250
  • Leu / GBP5.7274
  • Leu / USD4.7278
Opinii

Dacă statul nu poate dovedi furtul în achiziţiile publice atunci nu-l mai trimiteţi la cumpărături. Tăiaţi-i banii!

Dacă statul nu poate dovedi furtul în achiziţiile publice atunci nu-l mai trimiteţi la cumpărături. Tăiaţi-i banii!

Autor: Iulian Anghel

23.03.2012, 00:06 1262

Problema achiziţiilor publice ridică semne de întrebare majore. Iar costurile plătite de stat ca urmare a slăbiciunii legislaţiei sunt enorme.

În vara trecută, Comisia Europeană a întrerupt de la finanţare Programul Operaţional Regional (POR, program de aproape 4 mld. euro) din cauza neregulilor din achiziţiile publice găsite în contractele încheiate de autorităţile locale şi finanţate din banii Uniunii Europene. Între nereguli: caiete de sarcini "cu dedicaţie", încredinţare pe ochi frumoşi, majorarea dincolo de valoarea contractelor iniţiale prin celebrele contracte adiţionale (câştigi în faţa competitorului oferind preţuri mici, pentru ca, mai apoi, să umfli cu complicitatea autorităţilor statului facturile proiectului cu "adiţionale").

Dar semnalele au venit cu multă vreme înainte ca Bruxelles-ul să pună piciorul în prag.

În urmă cu trei ani, Banca Mondială arăta într-un raport destinat uzului intern al responsabililor români că valoarea întreţinerii unui drum în România costă cu 40% mai mult decât media Uniunii Europene.

Bucureştiul a modificat anul trecut legislaţia achiziţiilor publice, o piaţă de peste 10 miliarde de euro.

În decembrie trecut, Parlamentul a modificat legea achiziţiilor publice reducând la 20% din valoarea unui contract iniţial aşa-numitele contracte adiţionale. Procentul de majorare putea ajunge până atunci şi la 50% din valoarea contractului iniţial.

Dar lucrurile nu merg spre bine.

Un studiu al Institutului pentru Politici Publice (IPP) analizat de ZF a cărui concluzii le găsiţi astăzi în paginile ziarului, arată că statul a făcut achiziţii prin sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) de peste 10 miliarde de euro între, 2009 şi 2010, doar pentru lucrări de construcţii. Dar putea face economii de 23% din această sumă, dacă nu cheltuia fără noimă.

În februarie, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la 11 companii participante la procedura de achiziţie publică organizată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB)- Administraţia Străzilor pentru atribuirea acordurilor-cadru de lucrări "Întreţinerea şi administrarea unor străzi din Bucureşti" între 2011 şi 2014. Între acestea, deloc surprinzător, sunt şi companii care se află în topul 20 al firmelor care fac afaceri cu statul, top pe care îl publică, de asemenea, astăzi, ZF. (De altfel, ZF a publicat pentru prima dată Top 100 a firmelor care fac afaceri cu statul în 2007 şi 2008.

Investigaţia Consiliului Concurenţei Ð prima de acest fel - vizează o posibilă înţelegere între companii de a participa cu oferte trucate (individuale şi în asociere) la licitaţiile organizate de CGMB prin Administraţia Străzilor pentru atribuirea contractelor-cadru de asfaltare şi plombare a gropilor şi bordurilor.

Valoarea totală a contractelor încheiate cu cele 11 companii, de primăriile de sector pentru perioada 2011-2014, este de aproximativ 347 milioane euro. Consiliul Concurenţei poate amenda o posibilă înţelegere între firme, înţelegere care obstrucţionează concurenţa în atribuirea de contracte publice. Dar nu poate stabili dacă valoarea contractelor de atribuire este corectă sau nu. Cine poate spune dacă este corect preţul de 48.000 de euro/an cât costă întreţinerea unui kilometru de stradă în Bucureşti? Pentru că aşa reiese din calcule. Bucureştiul are 1.800 de kilometri de străzi: 347 mil. euro pe patru ani pentru intreţinerea lor înseamnă 48.000 de euro/kilometru pe an. Nimeni din primărie nu s-a străduit să justifice acest preţ.

Cele mai multe din achiziţii se fac la nivel local, fie că vorbim despre primării, consilii judeţene, spitale. Dar nu există în toate cazurile "standarde". Există pentru construcţii acele "standarde de cost", dar ele sunt orientative. În rest, nimic. Deşi CGMB are putere să impună, de exemplu, consiliilor de sectoare anumite standarde, nu o face. Aşa se face că fiecare sector cheltuieşte cât vrea el nu doar pe străzi, ci şi pe panseluţe sau plăteşte cât cere firma care a câştigat contractul. În jur de 600-700 mil. euro s-au cheltuit în Bucureşti în ultimii patru ani pentru întreţinerea spaţiilor verzi.

Nu există o unitate centralizată a achiziţiilor publice pentru instituţiile de stat Ð pentru spitale, de exemplu, cum se întâmplă în multe ţări europene (Austria are unităţi centralizate de achiziţii nu doar la nivelul central al statului, ci şi la nivel local). Achiziţia centraliază ar duce costul în jos, pentru că s-ar achiziţiona mult şi cu discount. Dar un astfel de proiect zace de doi ani la Agenţia Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. Degeaba. Aşa se face că fiecare îşi cumpără calculatorul lui, băncuţa lui, topul lui de hârtie. Iar diferenţele de preţ pentru acelaşi produs sunt uneori uriaşe, după cum arată şi studiul IPP.

De ce aceste diferenţe? Nimeni nu explică pentru că nu este obligat să justifice ceva. Justificare, dacă este, e aceeaşi: a fost licitaţie cum spune legea achiziţiilor publice. Dacă poţi justifica aceste diferenţe cu legea în mână, înseamnă că legislaţia achiziţiilor publice are, în continuare, o mare problemă.

Toată lumea susţine că achiziţiile publice sunt o mare durere, dar nimeni nu poate să o dovedească.

Dacă nu, atunci hai să o luăm altfel. Cereţi fiecărui ordonator de credite cheltuieli mai reduse cu 23% - procentul de economii care s-ar fi putut face, printr-o mai bună gestionare a achiziţiilor de 10 mld. euro pentru construcţii, făcute de stat în 2009 şi 2010 şi veţi avea bani pentru reducerea CAS.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9250
Diferență: -0,1197
Ieri: 4.9309
Azi: 4.7278
Diferență: -0,2363
Ieri: 4.7390
Azi: 5.7274
Diferență: -0,2421
Ieri: 5.7413
Azi: 5.0120
Diferență: -0,2706
Ieri: 5.0256