Opinii

Dan Şucu către guvern: decât să majoraţi salariile bugetarilor, mai bine le renegociaţi la pachet creditele, astfel încât să le scadă ratele cu o treime

 Dan Şucu către guvern: decât să majoraţi salariile bugetarilor, mai bine le renegociaţi la pachet creditele, astfel încât să le scadă ratele cu o treime

Autor: Dan Sucu

08.05.2012, 00:04 3134

Ca exponent al economiei private, proprietar şi preşedinte al unei companii mari, clădite de la zero, cu mii de angajaţi şi zeci de mii de clienţi, nu am niciun dubiu: creşterea salariilor în administraţie prin creşterea deficitului bugetului e o mare greşeală.

Economia românească se află astăzi în situaţia unui vehicul blocat la jumătatea unui deal, supraîncărcat şi cu putere insuficientă. Cei care îl conduc ar trebui să elibereze din greutate înainte de a putea relua ascensiunea. În schimb, majorarea deficitului echivalează cu o greutate în plus în sarcina contribuabilului. Atâta timp cât povara din spatele cetăţenilor şi companiilor nu este redusă, economia României nu poate reporni. Statul român are datoria importantă de a-şi respecta atât angajaţii, cât şi clienţii plătitori de taxe şi impozite. Iar atunci când adoptă soluţii pentru angajaţi, n-ar trebui să împovăreze cealaltă categorie, aşa cum, în economia privată, niciun şef de companie nu îşi permite să crească salariile pe seama clienţilor.

Timp de o lună şi jumătate am făcut parte, alături de alţi peste 20 de oameni de afaceri români, din Consiliul Consultativ al premierului Mihai Răzvan Ungureanu. Am acceptat să fac parte din acest consiliu pentru că am considerat că există soluţii la cele mai urgente şi mai grave probleme ale economiei. Am crezut că treaba noastră este să venim cu punctul de vedere şi perspectiva din teren, din zona practică, din economia reală.

Am învăţat că e foarte simplu să rezolvi problemele atunci când ai o grămadă de resurse. Dar e mult mai valoros să găseşti soluţii atunci când nu ai resursele necesare. Când ai, dai. Când nu ai, eşti forţat să gândeşti. Aceasta este lecţia pe care economia privată a fost obligată să o deprindă în ultimii ani şi aceasta este expertiza cu care oamenii de afaceri pot veni în relaţia cu autorităţile. Întrucât companiile şi cetăţenii nu mai au resursele necesare pentru a suporta o creştere a cheltuielilor cu salariile publice, consider că este obligatoriu ca guvernul să se îndrepte către alte soluţii.

Ceea ce nu înseamnă că statul român nu are datoria de a-şi respecta angajaţii, că nu trebuie să depună eforturi pentru a le îmbunătăţi viaţa. Cum s-ar putea ieşi din această dilemă pe viitor, chiar şi după actuala majorare de 8%? Să ne amintim că, pentru fiecare angajat, nu contează atât nivelul salariului, cât venitul liber de obligaţii de care dispune în fiecare lună. Dimensiunea salariului este irelevantă dacă toată suma este blocată într-o sumă de cheltuieli fixe: credite, întreţinere, mâncare etc.

Unul dintre primele lucruri pe care le-au făcut şefii organizaţiilor private mari pentru angajaţii lor - odată cu blocarea creşterii salariilor - a fost să îi ajute să obţină un venit liber mai mare. Atunci când eşti statul român şi ai un milion de angajaţi, puterea ta de negociere în relaţia cu diferiţi furnizori este imensă. Plusul de venit ce poate fi obţinut pentru propriii angajaţi din negocierea unei serii de facilităţi pentru diverse bunuri şi servicii ar putea depăşi suma din majorarea viitoare de 8%.

Unul dintre exemplele simple ar fi negocierea comună a unor soluţii de refinanţare pentru creditele angajaţilor din sistemul public. Am convingerea că o astfel de abordare ar putea duce la o scădere cu o treime a costurilor actuale cu creditele, pentru fiecare angajat al statului. Probabil că o astfel de abordare ar aduce beneficii pentru cel puţin două treimi din totalul angajaţilor publici.

La nevoie, statul ar putea prelua, de asemenea, obligaţia de a garanta o parte din aceste sume, pentru creditele noi sau vechi. O garanţie de 20% ar fi, probabil, mai mult decât acoperitoare şi ar constitui un argument important pentru reducerea costurilor. Ar fi un prim pas pentru a crea un sistem corect de avantaje pentru cei ce lucrează la stat. Şi un început pentru a aplica aceeaşi metodă la o serie de alte produse şi servicii. Se adaugă aici şi efectele secundare benefice ale unei astfel de abordări: prin uriaşa sa forţă de negociere, statul român poate transfera în întreaga economie dobânzi mai mici şi o presiune pentru curăţenie în sistemul bancar. O astfel de negociere poate fi rezolvată într-o lună, iar banii eliberaţi astfel ar putea intra în consum.

Atât preşedintele, cât şi premierul susţin că majorarea salariilor va contribui la creşterea consumului. Acest lucru este posibil pentru că statul are atât de mulţi angajaţi, încât o creştere cât de mică a salariilor poate influenţa consumul la scară naţională. În acelaşi fel şi folosind aceeaşi putere dată de cei un milion de angajaţi, statul român poate crea avantaje financiare fără a afecta echilibrul bugetar - doar prin agregarea cererii.

Aceasta este soluţia practică şi simplă pe care o văd, în continuare, aplicabilă. Am considerat că soluţiile discutate în cadrul Consiliului Consultativ trebuie prezentate, pentru că mare parte dintre ele sunt foarte bune. În plus, consider intolerabilă ideea că efortul a aproape 30 de oameni, cu rezultate dovedite în domeniile lor de activitate, a fost în zadar în domeniul serviciului public. Sper din toată inima că restul colegilor mei din consiliu vor alege aceeaşi cale şi vor face publice propunerile lor.

Dan Şucu este preşedintele Mobexpert

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO