Opinii

Dan Sultanescu: Pretul cel mai mare

26.06.2007, 17:40 17

Romania a trecut ca pestele prin apa prin zilele Consiliului European de la Bruxelles, unde s-a discutat despre noul tratat constitutional (i se spune acum Tratat Conventional, ca sa fiu mai corect). Cu guvernanti care s-au trezit cu cateva zile inainte sa plece in Belgia ca nu au un punct de vedere si ca trebuie sa si-l formeze in graba. Cu politicieni pentru care aceasta situatie a parut una fireasca, fiindca erau mai preocupati de cate motiuni de cenzura se va mai face PSD ca va depune. Cu jurnalisti dispusi sa faca orice pentru a mai descrie o furtuna sau un accident de masina, dar lipsiti de orice interes pentru cea mai mare intalnire politica de pe continent. Cu televiziuni care au acordat subiectului doar atat interes cat sa nu fie acuzati ca nu sunt atenti la depesele agentiilor de presa. Cu societate civila preocupata sa discute demagogic despre reforma constitutiei romanesti, independent de clasa politica (desi ar trebui sa stie foarte bine ca miza nu este sa preia rolul politicienilor, ci sa ii convinga pe acestia sa isi foloseasca puterea pentru ceva util). Si cu cetateni care s-au obisnuit sa accepte ce li se ofera, fara sa ceara mai mult.
De ce s-a intamplat asta? Cum de ne-a lasat atat de nepasatori un eveniment de o asemenea magnitudine (vom avea un presedinte european, un ministru de externe unic, vom avea o alta structura de comanda a Uniunii si, ceea ce e cu adevarat important - avem dupa mult timp un acord general privind drumul catre care poate sa mearga mai departe acest interesant experiment social si politic numit Uniunea Europeana)? Si aici nu ma refer la cei educati si interesati (fiindca acea minoritate cu adevarat preocupata de astfel de subiecte s-a informat singura, pe internet sau urmarind canalele straine de stiri), ci la majoritatea foarte larga de analisti, politicieni, formatori de opinie si oameni publici in general care se prezinta auditoriului ca fiind
preocupati de soarta sa si de problemele sale.
Una dintre explicatii (si singura pe care o voi mentiona aici) tine de obisnuinta lucrului ieftin. Societatea romaneasca post-tranzitie si-a invatat cetatenii ca "ieftin este cel mai bine" si acum culegem roadele. Statul a impus regula ca toate lucrarile sale publice se vor acorda pe criteriul pretului cel mai mic, iar restul lumii a preluat aceasta regula si a transformat-o intr-un principiu de baza. Astfel, fara institutii care sa verifice aplicarea contractelor, pretul cel mai mic a ajuns sa insemne coruptie si investitie minima. Cei care lucrau cu statul (si, in 17 ani de tranzitie, numarul a fost imens) nu puteau fi concurati de competitori care respectau regulile pietei. Prin urmare, criteriul s-a extins la intreaga societate. Ca sa poti sa obtii un contract, trebuie sa oferi pretul cel mai mic. Cum faci asta? Scazand foarte mult cheltuielile de productie, adica reducand costurile, investind in solutiile cele mai ieftine. Care inseamna doua lucruri: oameni cu salarii mici si conservatorism, adica lipsa celei mai mici preocupari pentru a depasi asteptarile. Dimpotriva, daca se poate ca un contract sa fie prelungit prin alte lucrari aditionale, neprevazute, cu atat mai bine. Multe firme si multe averi s-au consolidat pe aceasta mentalitate. Cum poti sa concurezi cu astfel de firme? Investind mai mult in performanta, angajand salariati mai capabili, facand orice pentru ca sa creezi o oferta profesionala de nerefuzat? Nu. Scazand salarii, avand angajati care nu pretind foarte mult (fiindca oricum nu stiu mai mult), investind major in imagine (pentru a-si crea un profil vizibil) si oferind cel mai mic pret. Chiar si prin dumping daca este nevoie. Ba mai mult, lucrand in paguba, daca asta inseamna consolidarea unor relatii cu politicieni care, in timp, iti pot oferi suficient de multe oportunitati pentru a recupera investitia. S-ar putea crede ca aceasta explicatie functioneaza doar la cei care lucreaza cu statul. Nu mai e de mult adevarat. Tot ce are legatura mai mica sau mai mare cu politica a ajuns asa - si partidele, dar si presa si societatea civila. Foarte putine companii de presa se pot lauda ca investesc in jurnalism de performanta. Se prefera solutiile simple, ieftine, cinice. La ce ajungem? La un joc aparent comic, dar profund negativ, in care jurnalisti slab pregatiti vorbesc cu politicieni la fel de slab pregatiti despre solutia pentru a scoate tara din criza de crestere actuala. Si care este solutia la care au ajuns? "Romania are nevoie de reforma actualei clase politice". Este cea mai incontestabila propozitie din Romania ultimilor ani. Un scop maret, plin de sperante. Este propozitia pe care si-o iau ca aliat toti vorbitorii cunoscuti din spatiul public romanesc, si pe care o servesc drept solutie universala a tuturor problemelor actuale. Exista coruptie? O alta clasa politica nu va mai fi corupta. Exista lipsa de competenta la guvernare? O alta clasa politica va fi mai performanta. Exista dezinteres din partea societatii pentru politica? O alta clasa politica va reface legatura cu electoratul. Acesta este un discurs simplu de sustinut si virtual imposibil de contestat (ca orice propozitie nefalsificabila). Nu conteaza ca el nu rezolva problemele simple, precum pregatirea pentru seceta, construirea de drumuri, pedepsirea ilegalitatilor din trafic sau repararea cum trebuie a unei scoli. Este insa un discurs care da bine. A investi in imagine este mai ieftin decat a investi in performanta fiecarui demers pe care il face un politician. La fel, a vorbi despre imagine este mai simplu decat a vorbi despre politici publice.
Daca, prin absurd, mass-media si-ar schimba radical agenda si ar acorda atentie problemelor internationale, si aici am gasi o solutie originala. Iar Romania ar ajunge sa discute nu neaparat despre schimbarea sistemului de vot din Consiliul European, ci daca Angela Merkel sau Tony Blair au comentat sau nu despre nunta lui Boureanu cu Pelinel. Ar fi amuzant, nu?

Dan Sultanescu este director executiv la Institutul PRO

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO