Opinii

Daniel Daianu: Repetenta la finantele publice

02.07.2007, 17:48 15

Episodul cresterii pensiilor nu acorda nota de trecere Guvernului in ceea ce priveste grija fata de finantele publice; avem si o dovada ca Guvernul nu poate negocia ferm cu opozitia - poate nici nu avea de gand, avand in vedere perioada electorala ce vine.
Pensiile sunt mici si, pe fondul dezvoltarii economiei, este rational sa creasca. Dar nu cum a propus PSD, dintr-o data. Povara ar fi prea mare pentru un buget care are vulnerabilitati serioase. Sprijinul fata de agricultura are temei, mai ales intr-un an atat de secetos. Dar ceea ce a aprobat Guvernul pentru 2008 (pensii si subventii in agricultura) ca si intentia de reducere a cotei CAS cu sase procente, daca nu vor fi reduse cheltuielile publice si crescute unele incasari bugetare ar duce deficitul bugetar catre 5% din PIB (chiar mai mult). Acest deficit ar insemna orientarea de cheltuieli suplimentare, esentialmente, catre consum, nu spre investitii - intr-o economie impinsa in principal de consum, in care se investeste insuficient. Cresterea deficitului bugetar cu peste 2% din PIB ar accentua considerabil deficitele externe, in afara de cazul cand am asista la o diminuare remarcabila a ritmului creditarii sectorului neguvernamental, ceea ce este putin probabil pentru urmatorii ani. In acest cadru nu am luat in calcul alte poveri la orizont pe care le amintesc mai jos.
Deficite externe tot mai mari ar eroda serios din credibilitatea politicii economice, ar schimba sentimentul pe piata - in sensul unor iesiri de fonduri, presiune spre depreciere a leului (cu presiune inflationista), circumspectie din partea mediului de afaceri privind fiscalitatea si mersul economiei. De aceea, semnalul lansat de agentia de rating Fitch nu este intamplator.
Trebuie subliniat ca cifrele de mai sus nu tin cont de imponderabile deja existente in constructia bugetului actual; ma refer, de exemplu, la nebugetarea unor acte normative adoptate de Guvern.
Presiuni suplimentare vin si pe filiera Parlamentului si, culmea, chiar de la reprezentanti ai principalului partid de guvernamant; ma refer la chestiunea cu bonurile de calatorie...o alta afacere cu impact pe buget. Daca mai punem la socoteala si "intemperiile" probabile ale unei lungi perioade electorale (avem mai mult de un an si jumatate de alegeri locale si nationale) realizam jocul foarte periculos in care s-a lansat guvernul Tariceanu, cu larga asistenta parlamentara, in domeniul finantelor publice.
Rectificarea bugetului pe acest an ca si modul in care a fost el construit reclama inca doua observatii. Una priveste diferentele de estimare a deficitului bugetar, care nu sunt numai de ordin metodologic. Unele venituri au fost supraestimate, in timp ce unele cheltuieli au fost subestimate. De pilda, rectificarea bugetului pe 2007 vorbeste despre o crestere din incasarile pe impozitul pe profit pentru a se acoperi suplimentari de cheltuieli. Dar aceasta crestere este greu de imaginat avand in vedere ca salariile cresc vizibil in industrie (si din cauza penuriei de forta de munca), in timp ce o concurenta tot mai intensa (din cauza importurilor) ar face ca marjele de profit sa scada. Ministrul Vosganian vorbeste despre o marire a ariei contributiilor la asigurarile sociale pentru a sustine cresterea pensiilor. Dar astfel vor fi afectate incasarile din impozitul pe profit si alte venituri fiscale. Este totodata de neinteles de ce nu au fost prevazute in planul bugetului efecte ale actelor normative adoptate in 2006 (ca o serie de cresteri salariale) si unde Guvernul nu prea are cale de intors.
O alta observatie priveste programarea bugetara multianuala. De pilda, Ministerul Finantelor a comunicat Comisiei Europene ca impactul acordarii titlurilor de proprietate (estimat la 0,4% din PIB) este unul exceptional (temporar) justificandu-se prin aceasta depasirea nivelului de deficit de 3% din PIB. Dar Fondul Proprietatea inseamna intre 4-5% din PIB ca suplimentare la datoria publica si daca influenta anuala ar fi de 0,5% din PIB (potrivit unei esalonari a eliberarii de titluri de proprietate) impactul s-ar simti de-a lungul unui deceniu. Tot aici as aminti impactul finantarii reformei sistemului de pensii, al cheltuielilor legate de protectia mediului si amenajarea teritoriului (sisteme de irigatii, impaduriri, combaterea efectelor incalzirii globale, etc). Ministrul Orban vorbeste despre concesionari, parteneriate public-private. Dar, adesea, acestea inseamna o povara ascunsa asupra bugetului (un contingent liability). Programarea bugetara multianuala trebuie sa le ia in calcul. Altminteri, facem ca in Ungaria si ne furam singuri caciula.
In asemenea conditii este usor de inteles preocuparea Comisiei Europene fata de anii ce vin avand in vedere ca 2007 implica o cofinantare redusa de fonduri europene. Sa ne imaginam ce ar fi daca Romania ar absorbi 3 mld. euro anual, care ar insemna o cofinantare de peste 0,7-0,8% din PIB - adica o alta crestere a deficitului bugetar daca nu se reduc cheltuieli, sau nu cresc venituri bugetare proprii.
Suntem in anul aderarii la Uniune, care, potrivit deficitului bugetar programat, va intari inversarea tendintei de scadere a deficitelor bugetare. Bugetul public are de conciliat cerinte ale continuarii dezinflatiei cu exigente ale suplimentarii cheltuielilor in domenii in care subinvestitiile publice s-au cronicizat, desi, in mod ironic, resurse bugetare sunt, concomitent, irosite inclusiv sub forma unor "cadouri politice" facute in ultimele luni ale anului. In plus, bugetul public trebuia sa aloce resurse pentru cofinantarea fondurilor europene.
Din pacate, sunt tot mai multe semne ca stam rau in ceea ce priveste calculele ce se fac la Finante, deciziile ministrului Vosganian si ale guvernului Tariceanu privind finantele publice.
Daca nu vor fi operate reduceri si prioritizari de cheltuieli publice, daca nu vor creste veniturile proprii ale bugetului public (eventual prin mariri de impozite - TVA, sau nivelul cotei unice) deficitul bugetar usor s-ar dubla fata de tinta programata pentru acest an. Asa ceva Romania nu isi poate permite. Corectii in politica bugetara trebuie operate la timp pentru a preveni daune mari in viitor.

Daniel Dainau este profesor de economie, fost ministru al finantelor

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO