Opinii

De ce premierul Ponta ar trebui să primească peste 6 milioane euro de la ZF

De ce premierul Ponta ar trebui să primească peste 6...

Autor: Cristian Socol

14.07.2014, 17:24 1386

In 10 iulie 2013, Ziarul Financiar a facut o propunereZiarul Financiar propune cel mai generos pachet sa­larial pentru pri­mul-mi­nistru (poziţie ocupată în prezent de Victor Ponta), pe care să îl încaseze dacă îndeplineşte 10 indicatori de perfor­man­ţă care să aducă o îmbunătăţire a situaţiei economice a României: 10.000 de euro net pe lună, plus un bonus anual care poate ajunge până la 10 milioane de euro. ZF propune ca, pentru îndeplinirea fiecărui criteriu din cele zece să primească un milion de euro. Acest lucru este valabil doar dacă atinge minimum cinci din cele zece criterii. Dacă într-un an îndeplineşte mai puţin de cinci indicatori, trebuie să plece. Aceste criterii au fost stabilite luându-se în considerare un potenţial rezonabil de creştere a economiei, bazându-se pe ce s-a întâmplat în trecut. Unele criterii au fost trecute chiar de mâna lui în programul de guvernare.

Sa analizam pe rand atingerea criteriilor de performanta stabilite de Ziarul Financiar. Chiar daca au fost stabilite tinte greu de atins, sa le analizam. Vom observa ca Primul Ministru ar trebui sa incaseze de la ZF 260.000 euro pentru cele 26 luni de guvernare plus 6 milioane de euro sau chiar    7 milioane de euro daca tinem de cont de angajamentul cu finalizarea autostrazii Comarnic Brasov in 2016.

1) Creştere economică de 4%. Indeplinit. Anul trecut Romania a avut o crestere economica de 3,5% iar cresterea economica anualizata trim 1 2014 la trim 1 2013 pe date ajustate sezonier este de 4%.

2) Investiţii străine de 4 miliarde de euro pe an. Neindeplinit. In 2013 investitiile straine directe au crescut cu 19% fata de 2012, pana la 2,64 mld euro pe an, cu toate ca in multe tari din regiune si UE acestea au scazut. Detalii in Raportul Anual BNR 2013 

3) Absorbţia de 4 miliarde de euro pe an din fonduri europene. Neindeplinit. Dar am fost aproape. În perioada 1 ianuarie – 30 decembrie 2013 a fost solicitată Comisiei Europene rambursarea a peste 3,56 miliarde de euro, sumă mai mare decât cea cerută în întreaga perioadă 2007-2012. Fata de 1 miliarde de euro in cinci ani anteriori, 4 miliarde euro intr-un cred ca poate fi considerata o performanta. Detalii aici.

4) Crearea a 250.000 de locuri de muncă într-un an. Anii de criză au „şters” din economie peste 740.000 de salariaţi, mai ales din mediul privat, iar noile angajări făcute cu precădere în ultimul an şi jumătate nu au reuşit să acopere acest minus. Neindeplinit. Tinta nu este in concordanta nici cu Programul Guvernamental (crearea a 1 milion de locuri de munca in 8 ani adica 125.000 de noi locuri de munca pe an) si nici cu experienta de pana acum a Romaniei (de exemplu, in perioada de boom in 2005 efectivul salariatilor a crescut cu 103.000, in 2006 plus 74.000 in 2007 plus 142.000 iar in 2008 plus 21.000, toate fata de anul anterior). In 2014 primele 4 luni exista un plus de 88.000 de locuri de munca stabile, nou create in economie. Detalii aici la pagina 98

5) Menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Indeplinit. In 2012 Romania a iesit din procedura de deficit bugetar excesiv. In 2013 deficitul bugetar pe ESA a fost de 2,5% din PIB cu tot cu clauza de investitii de 0,2% din PIB pentru confinantarea fondurilor europene. Pentru 2014 tinta convenita cu organismele internationale si luata in calcul pentru fundamentarea bugetului este de 2,2% din PIB atat dupa metodologia cash cat si ESA.  Detalii aici.

6) Deficit de cont curent în jur de 3 - 4% din PIB. Indeplinit. Romania a avut o ajustare puternica a deficitului de cont curent in perioada postcriza, de la 11,4% din PIB in 2008 la 1,1% din PIB in 2013. Detalii in Raportul Anual BNR 2013 p 130 

7) Reducerea arieratelor şi scăderea cu 20% pe an a costurilor cu achiziţii de bunuri şi servicii ale statului. Indeplinit. Arieratele au fost reduse atat la nivelul administratiei publice locale cat si la nivelul companiilor de stat. Au fost plătite arierate consistente în sănătate, educatie, la nivel central si local dar si despagubiri pentru taierea salariilor bugetarilor. Arieratele administraţiei publice centrale si locale s-au diminuat cu 644 milioane lei în perioada decembrie 2012 – decembrie 2013, pe fondul acordării unor împrumuturi din Trezorerie pentru plata arieratelor (în valoare de 800 milioane lei) precum şi prin adoptarea legislaţiei privind insolvenţa autorităţilor locale.

Sursa Ministerul Finantelor – Programul de Convergenta Raportul macroeconomic de fundamentare a bugetului pe 2013, www.mfinante.ro

Cheltuielile cu bunuri si servicii ale statului s-au stagnat in termeni reali. Privind la indicatorul modificare procentuală reala a cheltuielilor cu bunurile si serviciile (fara cheltuielile alocate pentru sanatate din FNASS). Astfel cresterea nominal de 12% a cheltuielilor cu bunurile si serviciile incluis cele ptr sanatate din FNASS este inselatoare. Din cresterea totala de 4,2 mld ron anul trecut fata de 2012 o suma de 3,6 miliarde ron vine din platile ptr spitale medicamente s.a. din FNASS (+ 20%) iar 0,8 mld ron din arierate platite la nivel local. Daca luam in calul si inflatie de anul trecut observam ca statul a avut cheltuieli administrative mai mici. In Raportul macroeconomic de fundamentare a bugetului pe 2014 (citat mai sus) se arata ca, cheltuielile cu bunurile şi serviciile ajung în anul 2014 la 6,0% din PIB, faţă de 6,2 % din PIB în anul 2013. Oricum arieratele trebuiau platite iar sanatatea costa.

8) Creşterea fondului de salarii cu 10% pe an. Salariile bugetarilor, pentru care statul cheltuie anual peste 10 miliarde de euro, ar trebui să crească pentru ca medicii, de exemplu, să nu mai plece din ţară, iar profesorii să se orienteze spre o mai bună pregătire a viitoarelor generaţii de angajaţi.Indeplinit. 2013 a fost de 46,3 miliarde Ron, fata de 2012 cand acestea au fost de 40,8 miliarde Ron, vorbim despre o crestere de 13,5%.

9) Finalizarea autostrăzii Comarnic–Braşov în trei ani. Va fi indeplinit pana in 2016. Este prevăzut un buffer bugetar pentru a putea semna şi demara proiecte importante de infrastructură, în primul rând, proiectul de Autostradă Comarnic-Braşov, chiar cu 2014. Detalii aici la articolul 22

10) Menţinerea datoriei publice sub pragul de 40% din PIB. Indeplinit. Datoria guvernamentală brută conform metodologiei UE a crescut de la 37,9% din PIB la sfârşitul anului 2012 la 38,5% din PIB la sfârşitul lunii decembrie 2013, situându-se sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul Uniunii Europene. Datoria guvernamentală netă a fost de 30,5% din PIB in 2013 si se estimează să ajungă la 31,6% din PIB pentru anul 2014. Detalii aici Trebuie sa avem in vedere ca in datoria publica apropiata de tinta intra si bufferul din Trezorerie si care acopera minim 4 luni din necesarul brut de finantare.  

Cristian Socol este consilier al premierului Victor Ponta. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO