Opinii

De ce trebuie să susţină guvernul creditul comercial? Soluţii europene sau medievalism electoral?

Comentariu Tănase Stamule, Decan al Facultăţii de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine din cadrul ASE şi consilier al premierului Orban

De ce trebuie să susţină guvernul creditul comercial? Soluţii europene sau medievalism electoral?

Autor: Tănase Stamule

08.06.2020, 14:10 1549

A apărut în dezbaterea publică proiectul susţinut de guvern de susţinere a creditului comercial printr-o schema de reasigurare. Aş vrea să explic mai întâi ce înseamnă acest lucru pentru cititorii acestui ziar.

Creditul comercial este scutirea de plată imediată a facturii către furnizor. Adică, dacă eşti brutar şi cumperi făină, iar producătorul de făină aşteaptă trei luni până să îi dai banii, brutarul primeşte timp de trei luni credit comercial. Această practică este foarte des întâlnită în România, mulţi comercianţi sustinandu-şi afacerile tocmai prin acest credit comercial.

Ca să înţelegem volumul de credit comercial din economia noastră este de trei ori mai mare decât creditul bancar, respective 383 de miliarde (credit comercial) versus 117 de miliarde de lei (credi bancar). În acelaşi timp, termenul mediu de plată al facturilor în România a ajuns la 114 zile, de două ori peste media europeană şi faţă de nivelul înregistrat în urmă cu un deceniu.

Cifrele din tabelul următor ilustrează amplificarea creditului comercial în ultimul deceniu, în contextual în care companiile active în România au migrat accentuat dinspre creditul financiar (imprumutiri de la bănci) către creditului comercial (aprovizionarea de la furnizori cu termen de plată în viitor).

Tabel 1. Evolutia creditului bancar vs comercial unic (cifre exprimate in miliarde RON)

 Anul

Sold Credite acordate companiilor de catre banci

Credite acordate companiilor pe termen scurt de catre banci

Sold Creante comerciale

Credit comercial unic (dupa ajustarea cu efectul de multiplicare)

Termen  plata facturi in Romania

(nr. zile)

 
 
 

2007

77

23

168

56

60

 

2008

99

30

213

71

80

 

2009

100

30

221

74

92

 

2010

107

32

249

83

98

 

2011

119

36

269

90

96

 

2012

121

36

296

99

100

 

2013

115

35

294

98

102

 

2014

109

33

321

107

104

 

2015

105

32

338

113

114

 

2016

102

31

307

102

104

 

2017

105

32

333

111

112

 

2018

110

33

371

124

114

 

2019

117

34

383

128

115

 
 

Sursa: BNR (pentru creditul bancar), situaţiile financiare ale companiilor active în România (pentru estimarea creditului comercial)

Acest fenomen amplifică interdependenţa între companii şi creşte riscul sistemic, respectiv propagarea efectelor negative de la o companie la alta. Astfel, o firmă care intră în insolvenţă în România şi nu îşi plăteşte facturile afectează negativ cel puţin 4 companii, acestea din urma având dificultăţi din cauza neincasarii facturilor şi fiind expuse riscului de insolvenţă, ceea ce poate duce la disponibilizări, creşterea şomajului şi diminuarea veniturilor publice alte statului, periclitând capacitatea acestuia de a interveni pentru susţinerea mediului de afaceri în contextul pandemiei Covid-19.

Acum să ne ducem la relaţia dintre cele trei mari companii de asigurare a creditului comercial şi piaţă. Este important de menţionat, că în toate ţările Uniunii Europene aceste trei mari companii acoperă peste 90% din piaţă. Deci acest oligopol este şi în Germania, Franţa, Olanda, Polonia, etc. Astfel, aceste companii garantează facturile şi în felul acesta firmele care vând produsele ştiu că dacă nu îşi recuperează banii, firmele de asigurări le vor da banii înapoi. În acest fel se menţin liniile de credit comercial în piaţă şi firmele îşi continuua activitatea.

Companiile de asigurări, au şi ele în spate companii de reasigurare. În contextul crizei Covid, foarte probabil că firmele de reasigurare vor cere celor trei asigurători să îşi reducă riscul şi să nu mai asigure orice factură, iar aceştia vor scădea numărul companiilor pe care le susţin. Daca această expunere va scădea, atunci şi creditul comercial va scădea, creând blocaje în economie.

În urma consultărilor cu mediul de afaceri am primit la guvern foarte multe sesizări legate de întârzieri la plată, pentru că firmele nu mai încasează la timp, sau legate de faptul că din ce în ce mai multe firme nu mai dau marfă decât cu plata pe loc. Acest comportament al firmelor nu face decât să blocheze circuitul economic iar scăderea volumului de asigurări a creditului comercial va amplifica acest trend.

Când discutăm despre beneficiarii acestei scheme nu trebuie să ne uităm la cei trei asigurători, care vor rezista oricum pe piaţă (aşa cum au făcut-o de peste 50 de ani, în orice condiţii adverse), scazandu-şi riscurile şi asigurând mult mai puţine companii daca statul nu le tine spatele ci la clienţii acestor companii. Aceşti beneficiari sunt de fapt cele 3 000 de companii care îşi asigura facturile şi vreo 60 000 de companii care primesc credit comercial de la aceste companii. De fapt cam 80% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din Romania şi cea mai mare zonă productivă a României. În acest fel, se susţin locurile de muncă şi afacerile din Romania şi se evită blocajele.

Ironia face ca majoritatea statelor dezvoltate, precum Marea Britanie, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Danemarca, Norvegia, Canada, Israel, etc. Iar în absolut toate ţările, cei trei asigurători au peste 90% din piaţă.

Vă pun astfel întrebarea: Ar trebui guvernul să susţină creditul comercial jucând rolul de reasigurator şi să ajute companiile pentru a-şi păstra creditul furnizor? Sau ar trebui să cedeze unor presiuni populiste, fără nicio logică economică şi să accelereze blocajele din economie?

 

Conf.Univ.Dr. Tănase Stamule, Decan al FABIZ-ASE (Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine). 

Consilier pe probleme economice al premierului României

 
AFACERI DE LA ZERO