Instituţiile de credit funcţionează într-un mediu extrem de complex şi puternic reglementat. Orice schimbare a climatului economic adesea capătă forma unor noi cerinţe de reglementare, ceea ce testează în mod continuu capacitatea de răspuns şi adaptare a instituţiilor de credit la noile realităţi. Într-un context atât de dinamic şi uneori, chiar imprevizibil, acestea se văd nevoite să urmărească în mod constant schimbările regulilor jocului, atât la nivel comunitar, cât şi naţional.
Perioada recentă, marcată de eforturile gestionării efectelor economice ale pandemiei de COVID-19, aduce cu sine noi obstacole pentru instituţiile de credit, reprezentate de numărul semnificativ de directive, regulamente şi ghiduri noi care au fost propuse de către autorităţi şi urmează a fi implementate în viitorul apropiat. Aşadar, la ce trebuie să se aştepte participanţii pieţei financiare în următorii ani?
Basel 4 va fi implementat oficial în UE
Comisia Europeană a publicat recent Regulamentul privind cerinţele de capital III şi Directiva privind cerinţele de capital VI, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2025. Acestea reprezintă un pachet legislativ de implementare a reformelor Basel 3, cunoscut şi ca Basel 3.1 sau Basel 4, şi deschid, practic, o ultima etapă a implementării modificărilor la standardele de capital în UE. Printre numeroasele modificări aduse de aceste noi reglementări, cele mai semnificative sunt abordarea standardizată pentru riscul de credit, bazată pe ratinguri interne, cadrul de risc operaţional şi stabilirea unui prag (output floor) pentru limitarea posibilităţii diminuării cerinţei de capital pentru instituţiile de credit care utilizează modele interne.
Complementar acestor modificări, sunt absolut necesare menţionarea încorporării standardelor de mediu, sociali şi de guvernanţă (environmental, social, governance – ESG) şi instrucţiuni referitoare la aplicarea cerinţei de capital pentru riscuri nereglementate (pilonul 2) şi a amortizorului de risc sistemic (SyRB).
Conform unui studiu al Comisiei Europene, impactul de capital al implementării acestor noi cerinţe va fi semnificativ, ducând la creşterea cerinţei de capital cu 6,5%-8,4% pe termen lung.
Implementarea unui cadru de management al riscului climatic este iminentă
Printre cele mai importante modificări aduse de anul 2022 sunt cele care vizează riscul climatic. În ianuarie 2022, Autoritatea Bancară Europeană a publicat versiunea finală a standardelor tehnice privind cerinţele de publicare pentru instituţiile de credit (pilonul 3) legate de riscurile ESG. Concomitent, Banca Centrală Europeană a cerut băncilor o autoevaluare privind riscurile climatice şi de mediu, urmată de testul de stres top-down pentru riscul climatic, având printre obiective identificarea vulnerabilităţilor şi problemelor cu care se confruntă băncile în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor climatice. Perioada desfăşurării exerciţiului este martie-iulie 2022.
Acţiunile celor două autorităţi europene privind abordarea riscului climatic impun o mai bună pregătire a instituţiilor de credit în acest domeniu, atât în anul 2022, cât şi în cei ce vor urma. Această pregătire vizează acurateţea datelor, calitatea portofoliilor de credite „verzi” şi înţelegerea importanţei abordării riscurilor climatice într-un mod serios şi pragmatic.
Cerinţe minime de fonduri proprii şi de pasive eligibile (MREL) mai mari începând cu 2022
Cerinţele autorităţii unice de rezoluţie (Single Resolution Board - SRB) privind cadrul de rezoluţie şi în special legate de fondurile proprii şi de pasivele eligibile s-au intensificat treptat în ultimii doi-trei ani cu scopul de a-şi dezvolta capacităţile de rezoluţie până la sfârşitul anului 2023. Astfel, de la 1 ianuarie 2022, cerinţa MREL pentru instituţiile de credit de importanţă globală a crescut de la 16% la 18% din totalul activelor ponderate la risc sau 6,75% din valoarea indicatorului efectului de levier (leverage ratio), iar pentru instituţiile de credit cu active mai mari de 100 de miliarde de euro (top-tier banks), se va modifica de la o valoare specifică instituţiei la minimum 13,5% din valoarea activelor ponderate la risc sau 5% din valoarea indicatorului efectului de levier.
Provocarea pentru bănci în perioada 2022-2023 va fi să se adapteze la noile cerinţe MREL şi să se concentreze în paralel pe noile priorităţi, printre care îmbunătăţirea continuă a sistemelor de guvernanţă internă şi a planurilor de comunicare internă şi externă legate de procesul de rezoluţie, testarea documentului operaţional elaborat de către bancă legat de acţiunile interne şi externe necesare pentru a aplica în mod eficient instrumentul de recapitalizare internă (Bail-in Playbook), măsurarea şi prognozarea lichidităţii, precum şi monitorizarea garanţiilor pentru a obţine finanţări în cazul rezoluţiei.
Un nou pachet legislativ privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (AML/CFT)
În luna iulie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat un pachet legislativ ambiţios care vizează întărirea şi armonizarea cadrului de reglementare european privind combaterea spălării banilor (anti-money laundering – AML) şi a finanţării terorismului (CFT). Având scopul general de a proteja cetăţenii şi sistemul financiar al uniunii de impactul negativ al acţiunilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, acest pachet legislativ include patru propuneri distincte: 1) crearea la nivel european a unei noi autorităţi AML (AMLR) care va supraveghea îndeaproape cadrul AML/CFT şi va consolida cooperarea între unităţile de informaţii financiare (financial information unit - FIU); 2) implementarea unui regulament unic AML/CFT la nivel european; 3) adoptarea celei de-a şasea directive privind cadrul AML/CFT (AMLD6); şi 4) modificarea regulamentului din 2015 privind transferul de fonduri pentru a include transferurile de cripto-active. Complexitatea acestui pachet legislativ presupune, bineînţeles, o perioadă mai lungă de implementare - data aplicării AMLD6 este estimată pentru anul 2026, în timp ce comisia îşi propune ca AMLR să devină operaţională abia în 2024. Întocmai această complexitate a noilor propuneri precedă un impact semnificativ asupra instituţiilor financiare, care se vor vedea nevoite să depună eforturi considerabile pentru ajustarea la noile cerinţe de reglementare.
Ce înseamnă toate acestea pentru instituţiile de credit?
Toate aceste modificări se traduc în majorarea costurilor de conformare la reglementările noi şi complexe, a costurilor de capital şi a necesarului de resurse umane pentru a face faţă noilor cerinţe de reglementare, raportare etc. Alte efecte sunt presiunea mai mare asupra modelelor de business şi a profitabilităţii din cauza modificărilor de reglementare în timpul ciclului de viaţă a unui produs, diminuarea veniturilor în viitor, deoarece noile reglementări pot face modelele de business existente ineficiente sau imposibil de realizat. De asemenea, viteza de adoptare a tehnologiilor emergente şi de utilizare a acestora se va reduce, neexistând încă un cadru de reglementare suficient de comprehensiv, iar presiunea concurenţială va creşte, deoarece participanţii nereglementaţi au libertatea de a opera în moduri în care instituţiile de credit reglementate nu pot.
Cum pot răspunde instituţiile de credit noilor provocări?
Soluţiile pe care le au la dispoziţie băncile includ monitorizarea permanentă a cadrului de reglementare existent şi a actelor legislative aflate în faza de consultare publică, pentru a fi mereu la curent cu tendinţele, instruirea permanentă a angajaţilor, astfel încât aceştia să cunoască bine cadrul de reglementare şi să fie capabili să-l aplice în mod adecvat şi eficient. De asemenea, instituţiile de credit trebuie să ia în considerare viitoarele reglementări atunci când dezvoltă noi produse şi să actualizeze modelul şi planul de business, planul de capital şi lichiditate, precum şi cadrul general de gestionare a riscurilor.
Material de opinie de Dimitrios Goranitis, Partener, Andrada Tănase, Director, şi Andrei Jalba, Manager, Consultanţă în managementul riscului, Deloitte România
