Premierul Ilie Bolojan anunţăă că nu se mai pune problema unor alte majorări de taxe şi impozite în 2026 , că bugetul începe să-şi revină şi a reintrat în nişte parametri mai normali (vezi execuţia bugetară pe cash pe 2025), că România/Guvernul, prin măsurile luate şi rezultatul bugetar produs şi-a recâştigat credibilitatea pe pieţele externe, iar dobânzile la care se împrmută Ministerul Finanţelor au scăzut.
Ca o paranteză, în ţară, PSD, principalul partid de guvernare, îi desfiinţează premierului Bolojan execuţia bugetară pe 2025, îl critică peste tot pentru majorările de taxe şi impozite, devenind chiar mai vehement împotriva premierului decât AUR, principalul partid de opoziţie.
Să spunem că o anumită restructurare bugetară a fost cât de cât făcută la nivelul cifrelor, mai urmează restructurarea administraţiei cu 10%, dar mai departe?
În acest moment nu există ceva concret pentru mai departe, deşi companiile, investitorii, businessul şi economia tot aşteaptă să vadă care este următorul pas al Guvernului.
PNL spunea acum o săptămână că la finalul lui ianuarie, dată care a fost mutată în februarie, premierul ar veni şi cu un plan de relansare economică, un plan de măsuri economice mai concrete, care să anime economia.
Este deja târziu, companiile şi-au făcut bugetele, multe investiţii încă sunt îngheţate, foarte multă lume aşteaptă bugetul de stat, indicatorii macroeconomici care nu au fost prezentaţi ofical nici până acum aşteaptă să vadă ceva pozitiv din partea Guvernului sau mai degrabă a premierului, care a devenit inamicul public numărul unu din România, mai puţin pe pieţele financiare internaţionale, care laudă măsurile de restructurare bugetară adoptate.
Ca o altă paranteză, parametri macroeconomici vehiculaţi în acest moment la nivel guvernamental nu par atât de optimişti pentru 2026, ci mai degrabă pesimişti. O creştere economică de numai 1% sau chiar 1,6% este foarte puţin pentru România.
În business, un buget care porneşte din start ca fiind pesimist şi nu aduce nicio speranţă, este un buget mort din start şi trimite un mesaj prost privind evoluţia companiei în toată organizaţia.
Tot aşteptând un plan de relansare economică cu zece măsuri, dintre care măcar cinci să fie realizabile şi să poată fi executate iar restul de cinci să fie de marketing, despre care să se vorbească, consumatorii, businessul şi economia îngheaţă, la propriu şi la figurat.
Toată lumea vorbeşte numai despre creşterile de taxe şi impozite, despre faptul că suntem în criză, iar rezultatul este o scădere a consumului destul de semnificativă, deşi salariile nu au scăzut în valoare nominală, cum a fost pe vremea lui Băsescu şi a crizei anterioare.
Banii băncilor stau în conturile de la BNR pentru că firmele mari şi mijlocii bancabile sunt în continuare precaute, pentru că nu văd nimic pozitiv în faţă.
Şi să nu uităm, intermedierea financiară contribuie şi ea la creşterea sau scăderea PIB-ului.
Şi intermedierile imobiliare fac parte din componenta de PIB, şi în loc să fie cu plus, sunt cu minus.
Erau speranţe că industria îşi va reveni după ultimii ani de scădere cotnminnuă, dar după rezultatul din noiembrie, surprinzător, mare minune dacă va închide anul pe zero, cel puţin din punct de vedere statistic.
Inflaţia va scădea şi pentru că acum există o presiune importantă pe preţuri, comercianţii având nevoie de vânzări, vor mai scădea şi dobânzile la lei, dar nu cu mult, la jumătatea anului va creşte din nou salariul minim pe economie (mare greşeală că nu a crescut la începutul anului), dar riscăm ca economia să fie îngheţată, pentru că acum nu există ceva concret pentru relansarea economică care să schimbe percepţia din piaţă.
Tot aşteptând un plan de relansare economică, tot aşteptând un proiect de ţară (preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că vine cu el peste şase luni), tot aşteptând ceva pozitiv, riscăm să ratăm anul economic 2026, care ar trebui să întoarcă economia şi businessul.
Fără să pună altceva pe masă în afară de creşterile de taxe şi impozite şi o restructurare administrativă care nu se va face, premierul Bolojan riscă să rămână calul de bătaie al PSD şi al opiniei publice, ceea ce va pune sub semnul întrebării următoarele măsuri.
Dacă ar fi avut un plan de relansare economică până acum, ar fi abătut atenţia de la majorările de taxe şi impozite, despre care nu numai românii se tem, ci şi companiile şi investitorii.
Multă lume îl critică pe Trump, mai ales după războiul declaraţiilor declanşat împotriva Europei, dar să nu uităm că în momentul în care a revenit la Casa Albă a venit cu un plan de măsuri economice, care au ajutat şi susţinut, ce-i drept, în primul rând marile companii. Dar a venit cu ceva, despre care vorbeşte tot timpul, aşa cum s-a întâmplat la Davos, când mai mult de o oră a vorbit despre măsurile lui, despre relansarea economică din America, despre creşterea bursei şi implicit a portofoliilor bursiere ale americanilor.
La noi, nici premierul Bolojan şi nici preşedintele Nicuşor Dan nu prea au ce să vobească despre viitor în acest moment.
Deja am intrat în luna februarie, îndată vine Paştele din aprilie şi ne vom trezi la jumătatea anului că economia şi businessul n-au luat-o din loc. Şi cine ştie ce va urma.
