Un subiect care preocupă toata industria IT din România şi nu numai, este deficitul în continuă creştere al numărului de specialişti. Cauza este evidentă: tehnologia evoluează cu o viteză uluitoare, a pătruns în aproape toate domeniile de activitate, iar cererea de noi soluţii software/hardware se află în continuă creştere, în condiţiile în care numărul de absolvenţi ai facultăţilor cu profil tehnic a rămas relativ constant în toată această perioadă.
Deşi evoluţia industriei de IT din ultimii ani a fost a avut o traiectorie puternic ascendentă, ajungând să fie al treilea contributor la PIB-ul României, limitarea a fost cauzată doar de numărul insuficient de specialişti disponibili pentru a implementa toate proiectele din piaţă. Strategia de dezvoltare a industriei de IT ar trebui să devină o prioritate pentru România deoarece poate oferi o creştere durabilă din crearea unor produse şi servicii cu o valoare adaugată foarte mare (în mare parte pentru export), folosind doar capitalul uman autohton ca materie primă. Concret, este necesară o strategie pe termen mediu şi lung pentru a atrage un număr mai mare de oameni cu potenţial către acest domeniu.
În prezent marile companii de IT din Romania sunt implicate în multe proiecte comune cu facultăţile de profil, oferind intershipuri sau burse celor mai buni studenţi. Aceasta este o abordare excelentă cu avantaje pentru toate părţile implicate, dar care nu rezolvă însă problema de fond: studenţii care participă la aceste programe deja fac parte din categoria celor care s-au decis în a-şi construi o cariera în IT şi nu din categoria celor care încă îşi explorează opţiunile. Ori marea provocare pentru a creşte numărul de specialişti IT este atragerea cât mai multor oameni cu potenţial spre acest domeniu, eliminând paradigmele care s-au creat în jurul acestei cariere, paradigme care o fac să pară oarecum inabordabilă.
Pentru a schimba aceste convingeri trebuie să aducem în lumină o imagine clară a ceea ce înseamnă o carieră în IT punând în evidenţă atât avantajele cât şi paşii necesari ce trebuie urmaţi pentru a reuşi în acest domeniu. Şcoala ar trebui să aibă rolul cel mai important prin introducerea unor sesiuni de planificare a carierei care să fie conectate cu necesităţile actuale şi viitoare ale pieţei. În acest mod persoanele cu potenţial ar putea fi indrumate către domenii în care cererea de forţă de muncă este ridicată sau în creştere, iar din acest punct de vedere IT-ul ar trebuie ocupe unul din primele locuri pe lista.
Deocamdată singurul avantaj arhicunoscut şi promovat în favoarea alegerii unei cariere în IT este nivelul salarial mult peste medie, lucru total adevărat de altfel, dar care nu este însă determinant în procesul decizional al alegerii unei cariere. Faptul că se câştigă foarte bine într-un anumit domeniu nu mă va face automat să îl aleg atât timp cât pentru mine acel domeniu reprezintă un fel de cutie neagră. Din lipsa de informaţii şi din experienţa limitată oamenii fac presupuneri şi generalizări care plasează acest domeniu în afara listei de posibile opţiuni pentru carieră. Dacă toată lumea ştie cu ce se ocupă un arhitect, un inginer constructor sau un medic, când vine vorba specialiştii în tehnologia informaţiei termenul de IT-ist pare să fie suficient şi general acceptat pentru a descrie acestă breaslă, fără a simţi cineva nevoia unor clarificări suplimentare. Fără să îmi asum un risc foarte mare pot spune că nici măcar apropiaţii mei nu prea au idee cu ce mă ocup de fapt, însă în acelaşi timp afirmă că nu ar putea să facă ce fac eu. Eu cred că ar putea. Ceea ce vreau să subliniez este că probabilitatea ca cineva să aleagă un domeniu despre care ştie puţine lucruri este destul de scăzută datorită aversiunii noastre naturale faţă de necunoscut.
Pentru a aduce acest domeniu în sfera opţiunilor reale pentru o viitoare cariera trebuie să evidenţiem acele aspecte mai puţin vizibile din exterior dar care ar putea cântări mult în procesul decizional. Deşi majoritatea rolurilor din IT necesită un anumit nivel de cunoştinţe tehnice, acest nivel diferă foarte mult în funcţie de tipul de rol urmărit. Mai simplu spus, în ciclul de viaţă al unui produs software, de la stadiul de idee până la stadiul de produs final este nevoie atât de oameni cu abilităţi tehnice ridicate cât şi de oameni cu bune abilităţi de comunicare sau negociere în funcţie de etapele în care sunt implicaţi. Din acest motiv absolvirea unei facultăţi cu profil tehnic nu mai este o condiţie necesară pentru a putea ocupa o poziţie în industria IT, în schimb studiul individual reprezintă cea mai bună metoda de a ajunge la un nivel destul de avansat.
Altă caracteristică asupra căreia ar trebui să se insiste este ponderea foarte scăzută a factorului subiectiv în evaluarea performanţelor, rezultatele fiind foarte uşor cunatificabile. Practic succesul unei persoane depinde în mare măsura doar de efortul şi munca depusă şi mai puţin de alţi factori subiectivi. Acest aspect este cu mult mai important raportat la specificul societăţii în care trăim, societate în care avansarea profesională în multe domenii încă mai depinde de conjuncturi sau nepotisme şi mai puţin de competenţe. Motivaţia gândului că succesul depinde în mare parte doar de munca depusă este foarte puternică, iar în acest domeniu limitele pot fi foarte greu atinse, existând mereu posibilitatea de a evolua cât şi o opţiune reală de a migra rapid către calea antreprenoriatului.
Nu aş vrea să afirm că această carieră este potrivită pentru toţi oamenii însă există foarte mulţi oameni potriviti care au exclus din start această carieră datorită considerentelor prezentate mai sus. Referitor la potenţialul nostru pentru acest domeniu raportat la piaţa externă, în urma experienţei mele acumulate atât în ţară cât şi în Europa pot afirma că beneficiem de o combinaţie de factori care pun România în avantaj faţă de multe alte ţări: cunoaşterea limbilor străine la o scară largă, un nivel tehnic încă ridicat şi apropiere foarte mare de cultura occidentală, toate acestea cumulate cu un cost foarte competitiv. În condiţiile în care această industrie nu a atins nici pe departe potenţialul maxim, ar fi o pierdere foarte mare dacă nu putem profita de situaţie.
