Regionalizarea - procesul şi mai important ca descentralizarea - are nevoie de girul unei noi Constituţii. Acesta este contextul în care este foarte posibil să se suprapună un referendum cu mize constituţionale cu alegerile europarlamentare.
Dacă privim lucrurile în context, USL a primit un mandat substanţial, constituţional, de conducere a ţării. Dacă nu reuşeşte să treacă o nouă Constituţie, care să menţioneze regionalizarea şi să opereze modificări în competenţele unor instituţii cheie pentru mai buna funcţionare a statului român, e ca şi cum această majoritate este folosită sub potenţialul ei. De aceea, USL are nevoie de repunerea proiectului constituţional pe agendă, urmând ca oamenii să decidă dacă îl aprobă sau nu prin vot. Un referendum în contextul alegerilor europene poate domina agenda acestora, dar mai face şi un lucru important: o economie bugetară, în contextul suprapunerii, cel puţin în una din zile, cu un alt scrutin, cel pentru Parlamentul European.
În ceea ce priveşte calendarul, nu e un secret pentru nimeni că alegerile europene, deşi teoretic - şi practic - au propria lor miză (contează pe cine trimitem în locul unde se co-legiferează 75% din legislaţia aplicabilă în România), sunt văzute la nivelul partidelor mai mult ca un test politic înainte de prezidenţiale. Un element de testare a popularităţii guvernamentale există în orice alegeri, iar USL va da testul său, prin liste distincte PSD şi PNL.
Un efect al referendumului ar fi şi prezenţa mai mare la alegerile europarlamentare, care nu se bucură în general de interesul majorităţii românilor (doar 27% participarea în 2009). Maşinile de vot ale partidelor se vor mobiliza puternic, rămânând de văzut dacă USL va reuşi să adune suficiente voturi în două zile pentru a trece referendumul cu succes.
La nivelul UE se discută tot mai mult despre viitorul instiţutiilor europene, iar în Romania s-a lansat dezbaterea pe tema regionalizării ţării. Este importantă sincronizarea regionalizării României cu reforma instituţională europeană. Nu trebuie să uităm care sunt tendinţele europene şi globale. În UE, tendinţa este spre accentuarea principiului subsidiarităţii şi spre federalizare, pe model german; aşadar tendinţe care merg mână în mână cu ideea de regionalizare. O regionalizare de succes va îmbunătăţi implicit relaţia noastră cu polul puterii europene, Bruxelles-ul. Sunt principii care trebuie respectate
Suprapunerea de teme care nu au de a face propriu-zis cu un anumit tip de alegere este de data aceasta un lucru pozitiv, căci se creează o asociere palpabilă în mintea multor oameni cu privire la miza alegerilor europene. În acest context, teme naţionale care în general poluează tematica europeană (însă acest lucru nu se întâmplă numai la noi ci şi în alte state membre ale Uniunii Europene), ar fi “torsionate” în adevărate teme europene, de interes strategic pentru România.
Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Are 42 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels