Opinii

Deturnarea de licitaţii

OPINIA SPECIALISTULUI

Deturnarea de licitaţii

Mihai Mareş, Managing Partner Mareş & Mareş

Practica ultimilor ani a demonstrat că, nu în puţine cazuri, participanţii la o licitaţie publică au recurs la diferite manopere frauduloase, în scopul îndepărtării de la licitaţie a unor participanţi, alterând astfel preţul de adjudecare.

În consecinţă, în noul Cod Penal din anul 2014 a fost introdusă infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice. Până la apariţia reglementării speciale, încadrarea juridică a faptelor astfel sancţionate era aceea de abuz în serviciu, luare de mită, fals intelectual sau înşelăciune.

Precizez că nu are relevanţă dacă licitaţia este organizată de o instituţie publică ori de o persoană juridică, dacă are drept obiect atribuirea unor bunuri ori servicii sau a unui imobil. În schimb, este important ca persoana fizică sau juridică îndepărtată să fi dobândit calitatea de participant la licitaţie, după procedura specifică fiecărui tip de licitaţie.

Infracţiunea se referă, în primul rând, la licitaţiile organizate de autorităţile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunuri proprietate publică, dar şi la licitaţii organizate de persoane juridice de drept privat, cum ar fi băncile sau casele de licitaţii, sau executori judecătoreşti. Totodată, vizează şi procedurile privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Desigur, textul de lege este aplicabil tuturor tipurilor de licitaţii, deschisă, restrânsă, electronică. În schimb, textul nu se aplică în cazul licitaţiilor prin atribuire directă.

Infracţiunea se poate săvârşi în două modalităţi alternative: prin îndepărtarea, prin constrângere sau corupere, a unui participant de la o licitaţie publică ori prin înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare. Această încălcare a legii se sancţionează cu o pedeapsă de la 1 la 5 ani de închisoare.

Prima modalitate faptică presupune şi săvârşirea unei fapte corupţie, de exemplu luarea de mită sau trafic de influenţă, pentru a favoriza câştigarea unei licitaţii. În ce priveşte constrângerea, aceasta poate fi atât fizică, cât şi morală, prin şantaj, de pildă.

Cealaltă modalitate de săvârşire este, de fapt, o formă specială a infracţiunii de concurenţă neloială, prin care se aduce atingere liberei concurenţe la licitaţiile publice.

Fraudarea licitaţiei apare atunci când companiile, care ar trebui să fie concurente, se înţeleg în mod secret să crească preţurile ori să scadă calitatea produselor sau a serviciilor supuse unei licitaţii publice. Astfel de înţelegeri secrete au un impact negativ într-o piaţă care ar trebui să fie competitivă.

Schemele de fraudare a licitaţiei des întâlnite sunt: ofertarea închisă, menită a da impresia unei competiţii veritabile; reţinerea de la ofertare care înseamnă că o companie nu prezintă o ofertă pentru adjudecarea finală; alternarea ofertei, atunci când companiile continuă să oferteze, dar consimt să fie, pe rând, ofertantul câştigător; şi alocarea pe piaţă, când concurenţii împart piaţa şi decid să nu concureze pentru anumiţi clienţi ori într-o anumită zonă geografică.

Pentru efectuarea urmăririi penale în dosarele având ca obiect infracţiunea de deturnare a licitaţiilor competent este parchetul de pe lângă judecătorie.

De cele mai multe ori însă, infracţiunea intră în concurs cu infracţiunea de grup infracţional organizat, astfel că dosarele sunt instrumentate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Alteori implică şi săvârşirea unor infracţiuni de corupţie de către persoane a căror calitate atrage competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

 
 
AFACERI DE LA ZERO