• Leu / EUR4.8806
  • Leu / GBP5.7514
  • Leu / USD4.8447
Opinii

Din Prince George County în Ilfov, capcana muncii la negru

Din Prince George County în Ilfov, capcana muncii la negru

Autor: Ioana Petrescu

11.11.2013, 14:23 4601

Universitatea Maryland este situată în Prince George’s County, într-o vecinătate a Washington-ului care este mai săracă şi populată mai ales cu imigranţi din America Latină.  În cazul în care conduci înainte de ora 7 dimineaţa prin zona Prince George Plaza, treci printr-o intersecţie unde vezi un grup de bărbaţi aşteptând pe trotuar. Maşini se opresc, se vorbeşte puţin şi două sau mai multe persoane se urcă în maşină şi pleacă. Nu am înţeles imediat ce se întâmpla, dar după ce am văzut această scenă de mai multe ori, am întrebat un prieten argentinian şi mi s-a explicat că locul acela este cunoscut drept loc de întâlnire între imigranţi ilegali care vor să se angajeze pe piaţa neagră şi cei care au nevoie de muncitori.

Când am venit în România, am aflat că şi aici există astfel de pieţe negre, deşi un pic mai bine „organizate” decât cele din Prince George County. Mi s-a povestit, că dacă eşti un tânăr de 18-19 din Ilfov, ai terminat o şcoală profesională, nu ţi-ai luat bacalaureatul şi nu îţi găseşti un loc de muncă, prin anumite conexiuni, te poţi angaja la negru în Bucureşti. Tinerii iau maxi-taxi  dimineaţa, se duc de obicei pe un şantier, unde şeful de echipă îi angajează  fără carte de muncă pentru puţini bani şi în condiţii dificile de lucru.

Munca la negru este o problemă serioasă în majoritatea statelor, deşi din motive diferite. Conform unui studiu „Shadow economy and undeclared work” al Comisiei Europene din 2013, munca nedeclarată ca procent din PIB în România în perioada 1995-2006 era estimată între 16-21%. Conform Raportului Consiliului Fiscal din 2012, există în România 1,45 milioane de angajaţi la negru.

Una dintre cauzele majore ale muncii la negru în România este supraimpozitarea muncii. Într-un studiu din 2004 „Shadow Economies around the World. What do we really know?” de Friedrich Schneider de la Universitatea Linz, se estimează că o creştere a contribuţiilor sociale influenţează creştere a ponderii pieţei gri în PIB.  El estimează efectul taxelor în anumite ţări dezvoltate şi asupra unui grup de ţări din Europa Centrală şi de Est şi ajunge la concluzia că efectele taxelor rămân pozitive în ambele categorii.

Conform “Taxation trends in the European Union”  al Comisiei Europene din 2013, în România se plătesc 44,35% din salariu pentru impozite la stat dintre care 27,85% plătit de angajator şi 16,5% de angajat. Suntem a şaptea ţară în clasamentul celor mai impozitate ţări din Uniunea Europeană  din punct de vedere al muncii. Aceste taxe ridicate duc la o mai mare piaţă neagră a muncii şi implicit la neplata CAS. Conform Raportului Consiliului Fiscal din 2012, eficienţa la colectarea CAS-ului este de doar 65%, semnificativ mai mică decât în alte ţări precum Bulgaria ( 74%), Ungaria (76%) şi Slovacia (90%).

Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale va diminua costul cu forţa de muncă şi va stimula angajarea lucrătorilor cu forme legale pentru că angajatorul va „pierde” mai puţin dacă angajează în acest fel comparativ cu potenţialele pierderi generate de amenzile primite în cazul în care sunt descoperiţi încălcând legea. În acest fel, reducerea CAS poate duce şi la o îmbunătăţire a colectării la buget.

Pe lângă o reducere a muncii la negru şi o mai bună colectare a veniturilor la bugetul asigurărilor sociale, angajările oficiale oferă şi alte beneficii angajaţilor. Aceştia vor avea un istoric al muncii pentru obţinerea unei pensii sau a unui alt loc de muncă in viitor şi potenţial condiţii mai bune de muncă, întrucât angajaţii oficiali beneficiază de norme de protecţie a muncii.

Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale ar putea mări probabilitatea ca acei tineri din Ilfov (şi nu numai) să găsească un loc de muncă oficial şi să se bucure de beneficiile unui contract legal. Dar ce-ar mai fi de făcut pentru ca aceşti tineri să îşi găsească un loc de muncă pe piaţa oficială? Se poate regândi sistemul de învăţământ preuniversitar astfel încât elevii să acumuleze mai multe competenţe cerute pe piaţa muncii, se pot înfiinţa centre de consiliere în licee pentru a facilita găsirea unui loc de muncă şi crearea unui sistem de practică pentru elevi şi studenţi care să îi ajute să cunoască cerinţele angajatorului.

Ioana Petrescu este consilier al prim-ministrului

Cele mai citite ştiri
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8806
Diferență: 0,0266
Ieri: 4.8793
Azi: 4.8447
Diferență: 0,9144
Ieri: 4.8008
Azi: 5.7514
Diferență: -0,5619
Ieri: 5.7839
Azi: 5.0668
Diferență: 0,6816
Ieri: 5.0325