Opinii

Dinu Bumbăcea, Partener PwC România: Tehnologia este esenţială în adaptarea companiilor la schimbări, dar planificarea şi talentele fac diferenţa

Dinu Bumbăcea, Partener PwC România: Tehnologia este...

Autor: Dinu Bumbăcea

19.05.2020, 11:48 103

Volatilitatea, incertitudinea şi complexitatea acestei perioade, generate de pandemia COVID-19,  repun în centrul discuţiilor agilitatea companiilor a face faţă unei crize şi, mai mult, de a ieşi mai puternice din criză.

Când vorbim de modul în care se adaptează organizaţiile mai rapid la schimbări, inclusiv la cele produse de o criză, prima dată ne vin în minte sistemele IT integrate, modul în care oamenii lucrează în echipe sau o mentalitate dispusă la schimbare.

 În fapt, planificarea, managementul performanţei şi al talentelor sunt cele mai mari avantaje ale unei organizaţii agile.

 Concluzia reiese dintr-un studiu realizat în acest an de PwC şi Strategy& în rândul a 646 de companii la nivel global, care a analizat şase dimensiuni: organizarea, talentele, tehnologia, planificarea şi managementul performanţei, modalităţile de lucru, riscul şi conformitatea.

Mai mult de jumătate dintre respondenţii la studiul PwC (57%) au considerat că IT este cea mai valoroasă funcţie agilă. Este un răspuns intuitiv atâta timp cât abordarea agilă a fost iniţiată de dezvoltatorii de software şi este, de regulă, asociată cu ei. Tehnologiile sunt esenţiale, necesare, dar sunt suficiente pentru schimbarea organizaţiei?

Contrar percepţiei comune, concentrarea excesivă pe IT este o greşeală pe care o fac multe organizaţii în încercarea de a adopta schimbarea.

Dacă ne uităm care sunt primele trei obstacole în parcursul unei organizaţii către agilitate, observăm sunt că toate sunt legate de cultură şi organizare.

Schimbarea implică mai mult aceste arii decât reorganizarea IT care este o componentă esenţială, dar care trebuie completată de un set de obiective bine definite şi realizabile: o organizaţie trebuie să înţeleagă clar ce funcţionează, ce nu şi ce este prioritar, pentru a integra tehnologiile şi a remodela treptat modul în care lucrează angajaţii, în care creează produse şi servicii sau le vând, adică întreaga cultură organizaţională.

Astfel, rezultă că planificarea, managementul performanţei şi talentele sunt cele mai valoroase dimensiuni ale agilităţii întreprinderii.

Cele şase dimensiuni ale agilităţii unei companii. Beneficii şi bariere

În topul beneficiilor de a avea o companie agilă, respondenţii au plasat: capacitatea sporită de adaptare a întregii organizaţii la schimbări (47%), echipe care se adaptează mai uşor la condiţii noi (41%), echipe care sunt mai capabile să creeze şi să ofere soluţii valoroase  pentru clienţi (41%), echipe inovatoare (38%), îmbunătăţirea calităţii produselor (36%) şi deciziile mai bine informate (29%).

Pe industrii, răspunsurile arată că cele mai agile organizaţii se află în serviciile financiare (44% se consideră mature din această perspectivă), urmate de transporturi (39%), servicii profesionale (37%), retail (36%), turism (35%), producţie (32%) şi construcţii (31%). La finalul clasamentului se află asistenţa medicală (24%) şi sectorul public (21%).

Executivii companiilor mai mari au raportat o agilitate mai mare decât cei din organizaţii mai mici.

Totuşi, multe companii renumite pentru agilitate într-o singură dimensiune (cum ar fi tehnologia) nu se încadrează în altele (cum ar fi conformitatea).

Spre exemplu, asistenţa medicală se confruntă cu o reglementare strictă şi cu îngrijorări de înţeles privind decizii rapide atunci când vieţile ar putea fi în joc. Multe companii mari, conştiente de procesele vechi, lente, au făcut din agilitate o prioritate, în timp ce multe alte companii mai mici au presupus pur şi simplu că agilitatea vine în mod natural.

Cu toate acestea, în general, companiile se confruntă cu obstacole similare atunci când încearcă să avanseze în direcţia agilităţii şi majoritatea fac aceleaşi greşeli.

Depăşirea barierelor

Angajaţii temători de asumarea riscurilor, liderii care nu reuşesc să se alinieze priorităţilor, angajaţii şi liderii care nu colaborează şi datele care nu sunt împărtăşite sunt principalele trei obstacole, citate de aproximativ o treime din respondenţii la sondaj. Ce e de făcut?

Asumarea inteligentă a riscurilor Agilitatea necesită o cultură care să le permită celor cu idei inovatoare să le testeze rapid, să genereze o judecată rapidă cu privire la succesul sau eşecul lor şi apoi să treacă rapid la următoarea idee. Managerii şi liderii superiori trebuie să înţeleagă că eşecul ocazional este o parte inerentă a schimbării şi adesea cea mai mare sursă de învăţare.

Leadership aliniat Mulţi lideri au ajuns unde sunt prin modalităţi de lucru stabilite, tradiţionale, lente, şi sunt confortabili cu această cale. Ei trebuie să înveţe nu numai să lucreze diferit, ci să-i încurajeze pe ceilalţi să lucreze diferit, inclusiv prin stimularea asumării inteligente a riscurilor.

Colaborarea din organizaţie Dacă o întreprindere este agilă, diferite funcţii şi linii de afaceri trebuie să colaboreze pentru a identifica şi rezolva nevoile clienţilor, în loc să încerce să-şi protejeze propriul teritoriu. De asemenea, organizaţiile trebuie să facă compatibile standardele de date şi sistemele tehnologice în cadrul companiei.

Dinu Bumbăcea, Partener, Leader Consultanţă în Afaceri, PwC România

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO